Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce trebuie modificat la PNDR 2014-2020?

Publicat: 04 decembrie 2014 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Comisia Europeană (CE) a transmis României, la finalul lunii septembrie 2014, primele observații oficiale privind Programul Național de Dezvoltare Rurală (PDR) 2014-2020.

Click pe poza pentru galerie!

Raportul CE conține 341 de observații. Prima observație generală a CE privește necesitatea unei concentrări a fondurilor asupra domeniilor de intervenție care pot genera cea mai mare valoare adăugată din perspectiva priorităților strategiei Europa 2020 și a politicii UE: creștere economică și crearea de locuri de muncă, mediu și schimbări climatice.

 

97% din exploatații, excluse de la finanțare

Unul dintre cele mai importante aspecte punctate de CE este excluderea a 97% din exploatațiile agricole de la posibilitatea de a accesa fonduri europene prin PNDR. „Deși strategia indică drept prioritare fermele mici și mijlocii și fermele de familie, în practică, pragurile propuse pentru accesarea fondurilor pentru investiții - ferme mici: 8.000-11.999 euro producție standard (PS) și tineri fermieri 12.000-50.000 euro PS - exclud efectiv aproximativ 97% din exploatațiile mici de la posibilitatea de a accesa sprijin UE pentru dezvoltare economică. România ar trebui să explice cum se compară aceste valori-prag cu cele utilizate pentru PNDR 2007-2013 (exprimat în UDE) și să evalueze impactul acestora pe baza numărului de potențiali beneficiari și a procentului suprafeței agricole care se încadrează în fiecare clasă de dimensiune și a celor care nu ar putea intra sub nici o schemă”, precizează Comisia în raportul transmis României.

 

Ce facem cu fermele de semisubzistență și cu mediul?

De asemenea, România ar trebui să clarifice perspectivele de dezvoltare economică și socială pe care le are în vedere pentru numărul mare de ferme de subzistență și de semisubzistență din zonele rurale ale țării.

PNDR „necesită a fi revizuit pentru a prezenta o analiză SWOT mai completă pentru problemele de mediu și pentru a demonstra că strategia și măsurile vor acoperi în mod adecvat preocupările privind mediul și schimbările climatice”, adaugă CE.

CE mai notează că „alocarea pentru plăți pentru zone cu constrângeri naturale (ZCN) pare insuficientă”, având în vedere că suprafața eligibilă va crește cu 2 mil. ha după noua delimitare propusă de România pentru ZCN.

De asemenea, România trebuie să clarifice de ce practicile agricole extensive nu sunt aparent corelate cu o măsură de agromediu și climă.

 

PNDR nu are „coerență internă”

CE mai observă lipsa „coerenței interne între analiză, identificarea nevoilor și strategie, precum și cuantificarea acestora în planul de indicatori și în tabelul financiar”. Mai exact, CE arată că „PNDR trebuie să reflecte mai clar includerea strategiilor sectoriale relevante și a angajamentelor corelate cuprinse în Acordul de Parteneriat (de ex. irigațiile, sănătatea etc.), în special la nivelul elaborării măsurilor individuale și la nivelul procesului de selecție a proiectelor”.

Aria de aplicabilitate a domeniului de intervenție care se refră la eficientizarea utilizării apei în agricultură ar trebui să prevadă și alte investiții cu potențial de economisire a apei (de ex., depozitarea apei la nivelul fermei), și nu numai irigațiile, recomandă CE.

 

Sferă îngustă de aplicare

CE consideră, de asemenea, că sunt necesare justificări suplimentare atât pentru sfera îngustă de aplicare a unor măsuri de sprijin, precum formarea profesională sau serviciile de consiliere, care se adresează doar fermierilor și sectorului agroalimentar, cât și pentru alocarea financiară limitată în comparație cu nevoile din România și gama de domenii de intervenție la care ar trebui să contribuie măsurile. „~n cazul altor măsuri (de ex., grupurile de producători) accesul este limitat la numai câteva sectoare (livezi), în ciuda faptului că au fost identificate nevoi pentru toate sectoarele agricole”, precizează raportul CE.

De asemenea, Comisia „invită” România să extindă aplicarea acțiunilor de transfer de cunoștințe și pentru măsurile ce vizează limitarea efectelor potențial negative asupra mediului și climei.

 

Sprijin prea mare pentru unele măsuri...

România mai trebuie să justifice și nivelul sprijinului propus pentru anumite măsuri (de ex. tineri fermieri sau dezvoltarea afacerilor), stabilit aproape de limita maximă permisă de Regulamentele UE.

Intensitatea cumulată a sprijinului pentru anumite tipuri de investiții/domenii (ZCN, proiecte colective sau integrate, produse ecologice) sau anumite categorii de beneficiari (de ex. tineri fermieri) poate atinge 90%, atenționează Comisia.

CE consideră că și nivelul și ratele de sprijin al plăților pentru menținerea practicilor și metodelor de agricultură ecologică sunt mult prea mari decât cele din actualul PNDR pentru toate pachetele (și, în majoritatea cazurilor, majorările sunt de 35-60%, cuplate cu utilizarea degresivității pentru suprafețele mai mari de 50 ha).

De asemenea, LEADER ar primi 8,1% din totalul alocării financiare (40% mai mult, comparativ cu PNDR 2007-2013, la un număr mai mic de GAL-uri (120, față de 163 în perioada actuală), alocare mai mare decât prevederile Acordului de Parteneriat, care permite maximum 7% pentru LEADER.

 

... și deloc pentru altele

Comisia mai cere justificări și pentru lipsa din PNDR a unor acțiuni precum restaurarea ecosistemelor acvatice sau a zonelor mlăștinoase sau reconectarea râurilor și luncilor, care ar putea contribui, alături de irigații, la atenuarea impactului secetei.

De asemenea, CE notează că anexa tehnică atașată PNDR pare să indice că, pentru angajamentele pe suprafață, planificarea bugetară s-a făcut în baza a șase, și nu șapte ani de plăți în cadrul noului Program.

 

Ținte prea mici...

Țintele sunt, în general, stabilite la un nivel scăzut, iar anumite repere de performanță nu sunt suficient de ambițioase, mai notează CE: de ex., 1,56% din cheltuieli pentru inovare, 1,23% din terenul agricol sub contracte de management pentru îmbunătățirea gospodăririi apelor, 2,89% din exploatațiile agricole peste 8.000 euro Producție Standard pentru investiții în modernizare/restructurare, în timp ce țintele pentru terenuri forestiere și reducerea emisiilor lipsesc.

Astfel, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește inovarea, care deși identificată ca mijloc de dezvoltare a competitivității în sectorul agricol, primește doar 1,56% din bugetul PNDR, consideră CE.

 

Birocrație nu prea simplificată

Noul PDR ar fi trebuit să fie mult simplificat și mai ușor de aplicat din punct de vedere birocratic. Cu toate acestea, CE ne-a transmis că „noul PNDR oferă dovezi limitate în direcția eforturilor de simplificare sau de reducere a obstacolelor de natură administrativă, care au fost deja intens criticate, fiind considerate a reprezenta un impediment în calea accesării fondurilor UE în PNDR 2007-2013. (...) ~n cadrul PNDR se menționează în mod frecvent că detaliile suplimentare vor fi stabilite prin cadrul național de implementare”, observă CE. Comisia recomandă „utilizarea pe scară mai largă a opțiunilor consolidate de costuri simplificate” și revizuirea Fișei măsurii „în scopul simplificării anumitor segmente ale secțiunilor introductive (care au devenit destul de lungi/ repetitive)”.

 

Critici la principiul de selecție „sector prioritar”

Comisia Europeană critică utilizarea principiului de selecție „sector prioritar”, criticat și de Curtea Europeană de Conturi pentru direcționare ineficientă a fondurilor, întrucât aproape toate sectoarele erau considerate o prioritate.

Raportul CE mai precizează că „nu este clar prin ce mijloace va fi asigurată complementaritatea și va fi evitată dubla finanțare atunci când investițiile pot fi sprijinite prin Pilonul I al PAC, în special în sectoarele fructe și legume și viticultură”.

 

Lipsă de transparență în procesul de consultare

CE mai notează că a primit „câteva reclamații privind punctele slabe și lipsa de transparență în procesul de consultare pentru noul PNDR” și consideră „prea scurt pentru o consultare eficace” termenul limită de 8 zile pentru trimiterea observațiilor referitoare la fișele măsurilor. Prin urmare, solicită să se asigure o imagine de ansamblu a procesului de consultare mai completă și mai clar structurată.

 

PNDR 2014-2020 include 6 priorități de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene, 16 domenii de intervenție, 15 măsuri și 31 de submăsuri, precum și un subprogram tematic pentru sectorul pomicol și are alocată o sumă totală de 9,3 mld. euro, din care 8 mld. euro fonduri europene, iar 1,3 mld. euro contribuție națională.

Vizualizat: 465 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?