Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce se schimbă la plata pentru înverzire?

Publicat: 24 martie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La plata pe înverzire au fost cele mai multe probleme în 2015, la nivel național, afirmă Florin Faur, directorul general al APIA Timiș. Pentru 2015, cuantumul acestei plăți este de cca. 49 euro/ha, iar în 2016 crește la 54 euro/ha, în funcție de suprafața eligibilă la plată. Ce rămâne la fel și ce se modifică în 2016?

Click pe poza pentru galerie!

Ca să beneficieze de plata pentru înverzire (schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu), fermierii care solicită subvenția pe suprafață (SAPS) trebuie să aplice obligatoriu, pe toată suprafața solicitată la plată, diversificarea culturilor și să mențină o zonă de interes ecologic (ZIE). ZIE se aplică doar pentru exploatațiile cu teren arabil de peste 15 ha și trebuie să acopere minimum 5% din terenul arabil declarat la APIA.
„Condițiile pentru plata de înverzire rămân ca în 2015: procentul obligatoriu de ZIE nu crește la 7% și nu vor exista nici penalizări la plată pentru fermierii care nu respectă procentul de 5%. Plata suplimentară va fi acordată în funcție de procentul cu ZIE din suprafața arabilă solicitată la plată. Dacă ZIE acoperă doar 3%, fermierul va primi plata proporțional cu acest procent”, a explicat Florin Faur, la o întâlnire cu fermierii din județul Timiș, la începutul lunii martie 2016.
Pot constitui ZIE: terase; elemente de peisaj (garduri vii/fâșii împădurite, arbori izolați, arbori în grup/pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament, margini de câmp, iazuri, rigole, zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare), zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție; terenuri agricole împădurite prin PNDR 2013 și 2020, pe parcele de minim 0,5 ha; zone cu strat vegetal, precum și zone cu culturi fixatoare de azot.
Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție sunt considerate doar cele cultivate cu salcie (Salix L), plop alb (Populus alba) și plop negru (Populus nigra), inclusiv pe parcelele mai mici de 0,3 ha. Față de 2015, a fost eliminat salcâmul, iar ciclul maxim de recoltă a fost redus la 6 ani!

NOU: Culturile secundare sunt amestecuri de specii!
OMADR 234/2016, care modifică și completează OMADR 619/2015, redefinește culturile secundare ca fiind amestecuri de specii. Zonele cu strat vegetal sunt suprafețele arabile cultivate cu culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor și care asigură acoperirea solului pe timpul iernii. Acestea pot fi înființate inclusiv pe parcelele mai mici de 0,3 ha și participă la respectarea GAEC 4. Zonele cu strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a pășunatului și nici culturile înființate pentru Pachetele 4 și 7 ale măsurii de agromediu din PNDR aflate în derulare.
Iată care sunt cele 12 amestecuri de specii ce pot constitui zone cu strat vegetal (Anexa 9 din OMADR 234/2016): muștar + ovăz, muștar + phacelia, muștar + rapiță, latir + măzăriche de toamnă, latir + ovăz, mazăre + ovăz, măzăriche de toamnă + ovăz, măzăriche de toamnă + secară, măzăriche de toamnă + triticale, lupin + trifoi, rapiță + triticale, rapiță + secară. Proporția dintre cele două specii din cadrul unui amestec se stabilește de către fermier, astfel încât ambele specii să fie identificate la controlul pe teren făcut de APIA. Perioada de însămânțare a culturilor secundare este 1 august - 1 octombrie.
Desființarea culturilor secundare (încorporare în sol) se realizează prin distrugere mecanică până la data-limită de 31 martie. În cazul în care condițiile meteo nu permit acest lucru, desființarea culturii se poate face până pe 30 aprilie, însă fermierul trebuie să notifice APIA.
Fermierii care solicită plata pe înverzire pot să modifice atât amplasamentul parcelelor din zonele cu strat vegetal, cât și amestecul de specii cultivat, dacă anumite condiții meteo impun acest lucru, însă trebuie să mențină procentul zonelor acoperite de strat vegetal declarat la APIA și să notifice modificările până pe 15 octombrie 2016.
IMPORTANT: Pentru culturile ce pot intra la calculul zonelor cu strat vegetal se aplică următorul coeficient de conversie: 1 ha de cultură secundară = 0,3 ha SAPS.

Culturi fixatoare de azot
Culturile fixatoare de azot (Anexa 10 din OMADR 234/2016) ce pot constitui ZIE rămân aceleași 11 ca și anul trecut: mazăre, fasole, soia, linte, lupin, năut, bob, fasoliță, trifoi, lucernă, sparcetă.
Pentru acestea, coeficientul de conversie care se aplică este: 1 ha cultură fixatoare azot â 0,7 ha SAPS.
Aceste culturi trebuie să fie prezente pe toată perioada lor de vegetație, sunt considerate culturi principale și participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafețe mai mici de 0,3 ha. În cazul acestor culturi, fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole referitoare la poluarea cu azot.


CE DOCUMENT VĂ SALVEAZĂ SPRIJINUL CUPLAT LA SOIA?
Condiția pentru a încasa sprijinul cuplat la soia este ca fermierul să recolteze și să vândă minim 1.300 kg boabe de soia/ha. Cei care au obținut producții mai mici anul trecut din cauza secetei au totuși șansa să primească sprijinul cuplat pe 2015, dacă duc la APIA, până pe 31 martie 2016, procesul verbal de constatare a calamității.
„Fermierii care au cultivat soia în 2015, foarte mulți nu au reușit, din păcate, din cauza secetei, să atingă ținta de 1.300 kg/ha care este obligatorie pentru plata cuplată. În schimb, venind cu un proces verbal de constatate a unei calamități, așa cum a fost definită de Ordonanța 45 din 2015, se poate face o asociere între cantitatea livrată și procentul de calamitare din procesul verbal de constatare. Prin urmare, acel procent se traduce în cifră netă de producție, care se atașează la contractul de comercializare și, la final, fiecărui fermier i se calculează dacă a atins ținta de producție sau nu. Din ce am văzut până acum, majoritatea fermierilor au grade de calamitare între 30 și chiar 90 la sută”, a explicat Florin Faur, directorul general al APIA Timiș, la o întâlnire cu fermierii din județ.
Fermierii pot primi, pentru 2015, maxim 325 euro/ha, însă suma va fi certă doar când se știe exact suprafața la nivel național.





Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 - 31 martie 2016

Vizualizat: 1576 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?