CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ...

Dacă nu încetăm cu exportul de materie primă şi importul de produse agroalimentare, deficitul comercial va atinge cote din ce în ce mai periculoase pentru economia noastră agrară.

Dacă nu susţinem dezvoltarea fermelor de familie, indiferent de dimensiunea lor, nimeni nu va putea vreodată să umple, cu nimic, locul gol lăsat de dispariţia acestora. Oare europenii Vestului sunt chiar bătuţi în cap de sprijină investiţiile în aceste tipuri de exploataţii?

Dacă guvernele noastre nu înţeleg că agricultura viitorului înseamnă forţă de muncă specializată şi nu investesc în baza didactică a liceelor agricole şi a universităţilor de profil, cele câteva zeci de unităţi de învăţământ preuniversitar agricol care ne-au mai rămas îşi vor pierde utilitatea şi scopul existenţei. Ce veţi face cu elevii, cu profesorii şi cu generaţiile pe care trebuie să le pregătim pentru un viitor al performanţelor în agricultură?

Dacă plafonăm subvenţiile nu e bine, dacă nu le plafonăm iar nu-i bine. Există cale de mijloc? Găsiţi-o! În cazul marilor ferme, dacă nu există moştenitori bine pregătiţi care să le preia cu tot cu management, riscul de a ajunge pe mâna unor investitori veniţi din afara ţării este foarte mare. În cazul fermelor mici şi medii riscurile cresc proporţional cu lipsa banilor pentru investiţii. Ia să ghiciţi, cine pierde în ambele situaţii? Nu tot noi, românii prea preocupaţi să ne dăm unii altora lecţii de moralitate şi sfaturi inutile, în loc să ne apărăm producătorii şi interesul naţional?

Din filmul de groază "Cum să ne dăm singuri în cap, fără să ne roage nimeni" vă ofer un exemplu recent de incompetenţă, neştiinţă sau rea-voinţă a autorităţilor noastre. Nu dau acum nici nume şi nici locuri, pentru că probabil păţitul din poveste ar avea de suferit mai mult decât suferă deja de pe urma unor "încurcă lume" de prin instituţiile publice. Ştiţi de câte avize are nevoie un crescător cu 7 (ŞAPTE) capete taurine dintr-un sat al României ca să-şi facă bietul om o platformă de gunoi? Că deh, doar trebuie să fie în acord cu legea. Nu mai puţin de NOUĂ hârtii, de la tot atâtea instituţii dătătoare de aprobări. Şi un cârd întreg de drumuri, desene, schiţe şi scheme. Pentru 7 vaci?! Oameni buni, în ce naiba de lume trăim?
Să sperăm că e sfârşit de an şi cele rele se vor duce şi "cele bune să se-adune" în Noul An? Oare aşa să fie?