Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce schimbări aduce PAC 2014-2020?

Publicat: 26 octombrie 2011 - 16:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a prezentat în 12 octombrie a.c. propunerile Comisiei Europene de reformă a PAC pentru perioada 2014-2020. Propunerile legislative transmise Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, care trebuie dezbătute şi aprobate până la finalul anului 2013, vizează reorganizarea plăţilor directe, mecanismele de gestionare a pieţei şi măsuri de dezvoltare rurală în spaţiul comunitar, în perspectiva anului 2020

Click pe poza pentru galerie!

I. REORGANIZAREA PLĂŢILOR DIRECTE

După 2013, actualele sisteme de plăţi directe vor fi înlocuite cu Schema de Plată de Bază.

Convergenţă la nivel naţional şi între Statele Membre. Toate Statele Membre vor trebui să aplice un sistem unitar de plată la hectar la nivel naţional sau regional până la începutul lui 2019 (aceeaşi sumă pe fiecare hectar dintr-o regiune sau stat, în funcţie de alegerea statului). Bugetele naţionale pentru plăţile directe vor fi ajustate astfel încât statele care primesc o plată la hectar mai mică de 90% din media UE27 să primească mai mult.

Diferenţa până la 90% din media europeană va fi redusă cu o treime. (De exemplu, dacă un stat membru primeşte o sumă pe hectar care este, în medie, 75% din media UE27, adică cu 15% sub 90%, suma va creşte gradual până la 80%.) Datorită suprafeţei mari de teren agricol, prin redistribuire, România va primi bugetul cel mai mare.

Plată pentru practici agricole durabile. Pe lângă plata de bază, fiecare fermă va primi o plată adiţională pentru respectarea anumitor practici agricole „verzi”. Pentru aceste subvenţii, statele membre vor folosi 30% din fondurile PAC destinate plăţilor directe. Este o prevedere obligatorie, exclusă de la plafonarea plăţilor directe.

Cele trei măsuri vizate de practicile durabile sunt: menţinerea păşunilor permanente, diversificarea culturilor (un agricultor trebuie să cultive cel puţin 3 culturi, nici una pe mai mult de 70% din terenul arabil, iar cea de-a treia pe cel puţin 5% din acesta) şi menţinerea unor rezerve ecologice de cel puţin 7% din terenul agricol, fără păşunile permanente (ex.: capete de teren, copaci, elemente de peisaj, biotopuri, zone tampon, perdele forestiere). Producătorii certificaţi ecologic sunt consideraţi a respecta practicile agricole durabile.

Sprijin pentru micii fermieri. Până la 15 octombrie 2014, orice beneficiar de plăţi directe pe 2014 poate decide să participe la Schema pentru Micii Fermieri, prin care un Stat Membru va putea face o plată fixă de 500-1.000 euro/an, indiferent de mărimea fermei, necondiţionată de practicile agricole durabile („verzi”) şi cu proceduri mult simplificate privind eco-condiţionalitatea. Suma exactă va fi decisă de fiecare Stat Membru, în funcţie de plata medie pe beneficiar sau de plata medie pe hectar, la o fermă de 3 ha.

Bugetul schemei nu poate depăşi 10% din bugetul Statului Membru pentru plăţi directe. Schema este opţională pentru agricultori şi va fi însoţită în programele de dezvoltare rurală de o schemă de restructurare agricolă care încurajează ieşirea micilor agricultori şi transferul permanent al terenurilor către alţi fermieri, printr-o plată egală cu 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o în cadrul Schemei pentru mici fermieri.

Studiul de impact al reformei PAC arată că aprox. o treime din fermierii UE au maxim 3 ha de teren, iar fermele lor nu acoperă mai mult de 3% din terenul agricol al UE, dar aceştia reprezintă cca. 33% din beneficiarii de plăţi directe.

Sprijin pentru tinerii agricultori. Plata de bază pentru un nou tânăr fermier (până în 40 de ani) va fi suplimentată cu 25% pe perioada primilor 5 ani. Regula va fi, însă, limitată la dimensiunea medie maximă a fermelor în fiecare Stat Membru. Pentru statele cu ferme mici, limita este de 25 ha. Măsura va fi finanţată cu până la 2% din fondurile PAC destinate fiecărui stat.

La nivel european, 55% din fermieri au peste 55 de ani, în timp ce numai 6% au sub 35 de ani.
Plăţi directe cuplate. Statele membre vor putea acorda un ajutor suplimentar sub formă de plăţi directe cuplate, adică legate de un factor de producţie (ex.: creşterea oilor în zonele de munte) sau de producerea unui anumit produs (o anumită cultură).

Fiecare stat va putea folosi pentru aceste plăţi maxim 5% din fondurile pentru plăţile directe, dacă folosea până acum 0-5% din fonduri pentru plăţi cuplate, sau maxim 10%, dacă statul folosea 5-10% din fonduri. O rată mai mare pentru plăţile cuplate va putea fi aprobată de Comisie în cazuri justificate.

Plăţi directe numai pentru agricultorii activi. Definiţia agricultorului activ exclude de la plăţi persoanele/firmele pentru care subvenţiile PAC ar reprezenta mai puţin de 5% din încasările lor din acţiuni non-agricole sau care deţin terenuri potrivite pentru păşunat sau cultivare, dar pentru care nu efectuează activităţile minime cerute de legislaţia naţională. Vor fi exceptaţi de la aceste reguli fermierii care, în anul anterior, au primit ca plăţi directe mai puţin de 5.000 euro.

Plafonarea plăţilor directe. Plăţile directe primite de o singură fermă prin Schema de Plată de Bază nu vor putea depăşi 300.000 euro/an. Plăţile directe vor fi reduse cu 70% pentru fermele care primeau între 250.000 şi 300.000 euro, cu 40% pentru cele între 200.000 şi 250.000 euro şi cu 20% pentru cele între 150.000 şi 200.000 euro.

Pentru a nu defavoriza fermele care creează locuri de muncă, acestea pot scădea costurile cu salariile (inclusiv impozitele şi contribuţiile sociale) din anul anterior, înainte de a calcula suma plăţilor directe supusă regulilor plafonării.

Fondurile economisite prin plafonare vor rămâne la dispoziţia fiecărui stat, fiind transferate către programul de dezvoltare rurală şi putând fi folosite pentru finanţarea nerambursabilă integrală a proiectelor pentru investiţii şi inovare.

Sprijin pentru zonele defavorizate natural. Statele Membre (sau regiunile) pot oferi zonelor defavorizate natural o subvenţie suplimentară de maxim 5% din fondurile alocate plăţilor directe. Măsura este opţională şi nu afectează plăţile destinate acestor zone din fondurile de dezvoltare rurală.

Transferul fondurilor între cei doi piloni ai PAC. Statele Membre vor putea transfera până la 10% din fondurile primite prin PAC pentru plăţi directe (Pilonul I) către programul de dezvoltare rurală (Pilonul II), dar, totodată, statele care primesc mai puţin de 90% din media la nivel european a plăţilor directe vor putea transfera până la 5% din fondurile de dezvoltare rurală către plăţi directe (din Pilonul II în Pilonul I).

Terenul eligibil. Viitoarea PAC propune 2014 ca an de referinţă pentru terenurile eligibile, dar va lua în considerare beneficiarii de plăţi directe în 2011, pentru a evita speculaţiile cu terenuri agricole.
Simplificarea criteriilor de eco-condiţionalitate. Numărul Cerinţelor Statutorii de Management va fi redus de la 18 la 13, şi cel al Bunelor Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC), de la 15 la 8, iar Directiva Cadru a Apei şi Directiva Utilizării Durabile a Pesticidelor ar putea fi, de asemenea, incluse în măsurile de eco-condiţionalitate.

 

II. MECANISMELE DE GESTIONARE A PIEŢEI
Reforma PAC propune flexibilizarea şi eficientizarea sistemelor existente de intervenţie publică şi ajutor pentru stocaj privat, dar este introdusă şi o nouă clauză de salvgardare pentru toate sectoarele agricole, care va permite Comisiei să ia măsuri de urgenţă la dezechilibre generale de piaţă (ex.: criza E-coli), măsuri ce vor fi finanţate din Rezerva de Criză prevăzută în bugetul UE pe 2014-2020.
Totodată, pentru a întări poziţia de negociere a fermierilor în lanţul alimentar, Comisia doreşte o mai bună organizare pe sectoare, iar regulile existente pentru recunoaşterea Organizaţiilor de Producători şi a organizaţiilor inter-sectoriale vor fi extinse pentru toate sectoarele şi finanţate din programul de dezvoltare rurală.
În plus, Comisia va închide şi ultimul regim de cotă, cel pentru zahăr, ce expiră pe 30 septembrie 2015, dată după care zahărul alb va fi eligibil pentru ajutorul de stocaj privat şi vor fi stabilite standarde pentru acordurile dintre fabricile de zahăr şi producători.


III. DEZVOLTARE RURALĂ - NOI PRIORITĂŢI

Răspunzând obiectivelor Strategiei Europa 2020, cele şase noi priorităţi ale dezvoltării rurale vor fi: încurajarea transferului de expertiză şi a inovării, creşterea competitivităţii, consolidarea filierelor agroalimentare şi gestionarea riscului în agricultură, refacerea, conservarea şi întărirea ecosistemelor, promovarea folosirii eficiente a resurselor şi tranziţia spre o economie cu emisii reduse de carbon, precum şi promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltarea economică în zonele rurale.

Elementele principale ale conceptului de dezvoltare rurală, bazat pe scheme multi-anuale, co-finanţate de Statele Membre (sau de regiunile lor) vor fi menţinute şi fiecare Stat Membru va putea propune programe şi bugete combinând măsurile care răspund nevoilor sale specifice.

În plan bugetar, va exista o schimbare în distribuirea fondurilor de dezvoltare rurală pe ţări, pe criterii mai obiective, ce vor fi stabilite de Comisie ulterior. Ratele de cofinanţare de către UE vor fi de 85% pentru regiunile mai puţin dezvoltate, cele periferice şi insulele mici din Marea Egee şi de 50% în alte regiuni, însă pot creşte pentru măsurile de transfer de expertiză şi inovare, cooperare, crearea grupurilor de producători, instalarea tinerilor în agricultură şi proiectele LEADER.

În plus, va fi posibilă crearea de sub-programe pentru categorii sensibile (tineri fermieri, ferme mici), zone sensibile (zonele montane), circuite scurte (sisteme de vânzare directă).

Puncte cheie

Măsurile de dezvoltare rurală au în prim plan inovarea, printr-o cooperare mai strânsă între agricultură şi cercetare, expertiza, prin consolidarea serviciilor de Consultanţă Agricolă, restructurarea/investiţiile/modernizarea cu sprijin financiar nerambursabil, tinerii agricultori, pentru aceştia fiind propusă o combinaţie de măsuri precum granturi de până la 70.000 euro pentru instalare, formare profesională şi consultanţă, micii fermieri, care vor putea primi până la 15.000 euro/fermă pentru pornirea unei afaceri şi instrumentele de gestionare a riscului, prin asigurări şi fonduri mutuale pentru asigurarea producţiei împotriva condiţiilor de climă sau a bolilor animale.

Măsurile de asigurare au fost extinse şi pentru a include opţiunea de stabilizare a veniturilor, ce va permite acoperirea cu până la 70% a pierderilor, dintr-un fond mutual, dacă veniturile scad cu 30%. Pentru fiecare euro plătit dintr-un astfel de fond mutual, UE va plăti 0,65 euro în plus.

Pentru zone defavorizate natural se propune o nouă clasificare, pe baza a 8 criterii bio-fizice, Statele Membre putând defini maxim 10% din terenul agricol ca zonă cu dificultăţi specifice, iar pentru zonele montane şi pentru cele situate la peste 62°N, sprijinul financiar poate creşte până la 300 euro/ha (de la 250 euro/ha).

Măsurile de dezvoltare rurală mai vizează sprijinirea diverselor forme de cooperare, inclusiv pentru promovarea noilor produse, a pieţelor locale şi a circuitelor scurte, dezvoltarea serviciilor de bază şi a satelor, prin investiţii în infrastructura de telecomunicaţii prin bandă largă şi în energii regenerabile, dar şi sprijinirea creării grupurilor şi strategiilor de tip LEADER şi promovarea flexibilităţii în combinarea altor fonduri pe plan local (ex.: cooperarea urban-rural).


NOUA STRUCTURĂ A PLĂŢILOR DIRECTE ÎN PAC 2014-2020 (1)

Tabel 1 plăţi PAC 2014Click pe poza pentru galerie!


NOUA STRUCTURĂ A PLĂŢILOR DIRECTE ÎN PAC 2014-2020 (2)

Tabel 2 plăţi PAC 2014Click pe poza pentru galerie!

Vizualizat: 894 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?