Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce șanse are legea produselor românești?

Publicat: 22 octombrie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Proiectul de lege aprobat de senatori pe 6 octombrie 2015 și care obligă toți comercianții ca 51% din carnea, legumele și fructele vândute de aceștia să fie achiziționate printr-un lanț alimentar scurt a generat deja discuții aprinse.

Click pe poza pentru galerie!

Pe 6 octombrie, plenul Senatului a adoptat un proiect de completare a Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Ce prevăd modificările aprobate de senatori? „Comercianții persoane juridice autorizate să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare au obligația ca, pentru categoriile: carne, legume și fructe, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele și fructele din import pot reprezenta 70% din oferta comercianților, pe fiecare categorie”. Proiectul legislativ mai stabilește amenzi între 25.000 lei și 50.000 lei pentru comercianții care nu respectă aceste dispoziții.

 

Ce este lanțul alimentar scurt?

Din textul inițial al proiectului de lege senatorii au eliminat sintagmele magazine „de tip cash/carry, supermagazin sau hypermagazin” și au înlocuit „producția românească” cu „lanțul alimentar scurt”, după ce Guvernul a transmis un punct de vedere negativ asupra proiectului, considerând că „stimularea consumului produselor fabricate pe teritoriul național ar conduce la o discriminare între produsele fabricate în România de către producători cu capital străin și cele autohtone, iar referirea la comercianții de tip cash/carry, supermagazin sau hypermagazin poate fi discrimnatorie față de alte categorii de comercianți, respectiv magazine de tip discounter, de proximitate, chioșc etc.”

Potrivit raportului Comisiei economice din Senat, lanțul alimentar scurt reprezintă un „lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători și consumatori”.

Un raport al Comisiei Europene arată că în UE există o înțelegere și o aplicare largă, de la stat la stat, privind noțiunea de lanț scurt de aprovizionare în sectorul alimentar. Deși criteriile de definire sunt multiple, principiile de bază sunt identice: distanța și numărul de intermediari dintre producător și consumator trebuie să fie cât mai mici posibil, iar comunicarea dintre aceștia trebuie promovată, având în vedere că „povestea” unui produs adaugă valoare acestuia și fidelizează consumatorii.

Proiectul adoptat de senatori va merge la Camera Deputaților. Dacă vor primi acordul deputaților, noile reguli ar intra în vigoare după șase luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Până proiectul va deveni lege, rămâne ca deputații să clarifice un aspect extrem de important: Ce înseamnă produs provenit din lanțul alimentar scurt? Doar obținut în România sau inclusiv din materii prime de pe piața locală?

 

Producătorii vor să fie incluse laptele, mierea și pâinea

Federația Națională Pro Agro și organizațiile producătorilor de lapte au solicitat extinderea cotei obligatorii la raft și pentru lapte și lactate, produse de morărit și panificație, miere și produse apicole destinate consumului uman și alte produse de larg consum (ulei, zahăr).

Pro Agro propune însă și „să se calculeze punctual cotele procentuale de expunere la raft a produselor agroalimentare, astfel încât să fie într-o imediată concordanță cu capacitatea de producție a României”. Cu alte cuvinte, fermierii români pot produce și livra pe piață cantități diferite din fiecare categorie de produs. „Capacitatea de producție și livrare a multor categorii de produse agroalimentare din România poate asigura un procent mai mare de 51%”, susțin reprezentanții producătorilor agricoli.

Aceștia atrag atenția și asupra trasabilității produselor autohtone: pe piața din România, susțin ei, există mărfuri care poartă denumirea de „românești”, însă care au o altă origine. Pro Agro a anunțat și că va sesiza oficial toate autoriățile competente în acest sens.

 

Organizarea asigură producția mare

Simțind amenințarea pe care o aduce aplicarea unei astfel de legi pentru produsele marcă proprie, care în cele mai multe cazuri sunt fabricate în țara de origine a comerciantului și care dețin o pondere foarte mare din vânzările tuturor supermarket-urilor și hypermarket-urilor, datorită prețurilor mai mici față de celelalte produse, reprezentanții marilor retaileri din România au reacționat promt. Deși unele supermarket-uri se lăudau cu oferta de produse românești și cu parteneriatele încheiate cu producătorii agricoli români, imediat după adoptarea proiectului de lege în Senat au acuzat că, deși ei ar vrea, nu au de unde să cumpere cantități atât de mari de pe piața autohtonă.

~ndoieli că legea va putea fi aplicată, chiar din același motiv, au și unii dintre reprezentanții fermierilor: „Trebuie să ne organizăm și noi, fermierii, să asigurăm producția pentru hypermarket. Degeaba facem lege, dacă noi nu suntem organizați în ceea ce privește producția. E un lucru complex aici. Cât lapte produs în România se procesează? {i aici chiar avem o problemă legislativă. Dacă bulgarii, prin legislație, Bulgaria fiind tot stat membru al Uniunii Europene, au reușit să impună ca 90% din laptele de producție internă să se proceseze în fabricile lor, noi, românii, suntem în situația exact inversă. (...) Poate chiar ar trebui să deschidem unitățile mici de procesare, ca să obținem un produs autohton. Aici este jocul. Este puțin mai complicată situația, pentru că legislația din România este ușor permisivă”, spune Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România.

 

Ce spune ministrul Agriculturii?

„Mărturisesc că sunt un pic mai liberal. ~ntotdeauna am spus că economia trebuie lăsată liberă, să funcționeze după regulile pieței. O să vedem la Camera Deputaților, unde-mi voi spune punctul de vedere și ca deputat, și ca ministru. Eu mi-aș dori să fie 100% produse românești, dar nu știu dacă mai suntem în vremea în care să impunem anumite lucruri. Poate nu există resurse suficiente în țară și ce facem în acest caz? Din poziția în care sunt la Ministerul Agriculturii trebuie să fac tot posibilul ca această relație, între producători și hypermarket-uri, să funcționeze. Să existe resurse suficiente, să existe producție bine organizată. (...) Dacă am avea cooperative, mult mai ușor ar trece o astfel de lege”, afirmă Daniel Constantin.

Vizualizat: 382 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?