Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce mai rămâne de investit?

Publicat: 23 octombrie 2015 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Investițiile în agricultură sunt puse în pericol din cauza subproducției și a prețurilor nesatisfăcătoare ale produselor agricole. Pe de altă parte, marii fermieri se plâng că actualul PNDR nu le mai creează condiții de accesare a fondurilor europene. 

Click pe poza pentru galerie!

Achiziția de terenuri ar putea fi o opțiune interesantă pentru cine a reușit să pună ceva bani de-o parte, însă prea puține suprafețe nelucrate sunt disponibile la ora actuală, deși la nivel național milioane de hectare din circuitul agricol sunt neexploatate. Dar asta este o altă poveste. Pe noi ne interesează acum ce fac cei cărora le pasă cu adevărat de terenul pe care îl cultivă. 

Am stat de vorbă cu trei fermieri din zone diferite ale țării, pentru a afla care sunt realitățile economice în fermele lor și cum fac față acestor provocări.

 

Rentabilizarea costurilor

Pentru Comcereal Focșani, doar prima parte a anului a fost satisfăcătoare. „La rapiță și grâu am înregistrat rezultate bune, în timp ce culturile prășitoarele au suferit din cauza secetei. La porumb, producția a fost diminuată cu cel puțin 40 la sută, la floarea-soarelui cu aproape 30 la sută, iar la soia nici nu pot să cuantific, pentru că am obținut sub o tonă la hectar, din cauza lipsei de precipitații și a temperaturilor foarte ridicate. Așadar, anul acesta agricol este mai slab decât 2014”, este concluzia tristă pe care o trage Gelu Scutaru, directorul general al societății. 

Singurele măsuri pe care le poate lua pentru a combate aceste fenomene sunt de ordin agrotehnic. „Să efectuăm mai puține lucrări ale solului, să ne căutăm hibrizi și soiuri rezistente la secetă, deși este foarte greu să facem asta, pentru că este ca o loterie. Sunt niște riscuri pe care ni le asumăm. Din zece ani, șapte sunt afectați de secetă”, susține Scutaru.

Din cele 4.500 de hectare pe care le administrează, doar o suprafață mică este irigată, respectiv 350 de hectare. „Ne gândim la irigații, dar din păcate nu suntem ajutați. Depindem foarte mult de infrastructura primară, care este administrată de ANIF. Dacă autoritățile vor reabilita rețeaua de bază ne putem gândi să ne conectăm și noi la ea. Altfel degeaba dorim să facem investiții dacă nu avem apa necesară. Există sursă de apă în apropiere, dar din păcate nu este utilizată. O porțiune din canalul Siret-Bărăgan este finalizată încă din 1989, pe 5 kilometri este apă, însă nu o putem utiliza deoarece stația de pompare nu este funcțională. ANIF cunoaște această problemă. Acolo s-ar putea iriga câteva mii de hectare”, spune reprezentantul celei mai mari companii agricole din județul Vrancea.

La Comcereal Focșani doar o parte din recolta de anul acesta a fost valorificată, restul ajungând în spațiile de depozitare. „Încă mai așteptăm să vedem cum evoluează prețurile. Dar până la urmă piața nu o facem noi, ci marii traderi. În prezent, la porumb ni se oferă undeva între 135 și 138 de dolari tona, la floarea-soarelui circa 380 de dolari tona”, ne-a mărturisit acesta. 

Din punct de vedere al producției, la grâu a ieșit mai bine decât anul trecut, pentru că în 2014 s-a confruntat cu precipitații foarte multe exact înaintea recoltării. „De pe cele 1.600 de hectare, am obținut în acest sezon o medie de aproape 5 tone la hectar. Nu am livrat însă nimic.Toată cantitatea o avem stocată. Ne permitem să așteptăm până când prețurile vor fi mai bune. Să vedem ce se întâmplă în bazinul Mării Negre, cu grâul din Rusia și Ucraina. Suntem într-o piață concurențială, unde nu noi dictăm regulile. Mai cu seamă că nu dispunem de cantități mari. Tot ei sunt cei care pot să susțină piața”, consideră Gelu Scutaru.

 

Porumbul este prost plătit 

Absența apei în sol a fost o problemă anul acesta și pentru Gheorghe }uțuianu. „Această lipsă de precipitații și seceta prelungită din vară, care au dus la diminuarea producției, a însemnat și o reducere a veniturilor, fapt care a făcut ca profitul să fie mult mai mic, în comparație cu ultimii ani. Este prematur să mă pronunț în acest moment, pentru că ne aflăm încă la recoltatul porumbului, dar ținând cont de producțiile anunțate, prețurile mi se par cam mici. Ar trebui să crească măcar cu 10-15 procente pentru a ne mulțumi cât de cât. În prezent ni se oferă 570 de lei pe tona de porumb, iar la floare în jur de 400 de dolari”, constată administratorul societății Lux Com, care exploatează în jur de 4.300 de hectare în Ialomița și Călărași. 

În ceea ce privește investițiile, este destul de rezervat. „Din câte știu eu, pe latura noastră de activitate nu prea sunt disponibile fonduri în acest moment. Așadar, ne gândim mai puțin să investim în utilaje și spații de depozitare. O prioritate pentru noi ar fi achiziția de terenuri agricole, dar e greu să găsești ceva, deși prețurile vehiculate depășesc 5.000 de euro. Ne facem treaba cu ce avem, dar aplicăm tehnologiile așa cum este scris în literatura de specialitate. Nu putem face rabat de la calitatea lucrărilor”, ne asigură acesta.

 

Noua generație promite

Dintre cei cu care am stat de vorbă, Cosmin Micu, din județul Arad, are numai cuvinte de apreciere când vine vorba de anul agricol 2015. „Am avut producții bune de la început până la capăt. La porumb sper să obțin 7 tone. Anul trecut a fost unul cu producții mari, dar cu prețuri mici. Acum, spre exemplu, la floarea-soarelui am înregistrat o medie de 3 tone la hectar și o dau cu 1,55 lei/kg, pe când anul trecut am făcut 4,5 tone și am dat cu un leu kilogramul. Cel mai bine am ieșit la rapiță. Am obținut o producție de 4,3 tone la hectar și am livrat cu 376 euro/tonă. Am făcut 8 tone la orz, 7,2 la grâu. Am investit în silozuri și am ajuns la o capacitate de stocare de 9 mii de tone, plus alte 7 mii în hală”, ne-a explicat fermierul arădean. 

În prezent, acesta lucrează 1.200 de hectare, din care 200 sub formă de prestări servicii. S-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, reinvestind practic tot ce câștigă. Ultima achiziție notabilă a fost o mașină de fertilizat de la Amazone, despre care spune că ar fi cea mai performantă din lume. „Am lucrat cu ea și 300 de hectare într-o singură noapte”, își amintește acesta. Totuși, recunoaște că i-ar fi fost mult mai greu fără sprijinul băncilor. „Am avut susținerea celor de la ProCredit Bank, care mi-au acordat creditele de care aveam nevoie. Cât am vrut, atât mi-au dat. Necondiționat! Am obținut 3 milioane de euro, mi-au finanțat TVA-ul, practic tot proiectul”, susține tânărul fermier, referindu-se la proiectul accesat pe Măsura 1.2.3 privind construirea a șase silozuri cu capacitatea de 1.500 tone fiecare, investiție finalizată anul acesta.

 

 

SCUMPIREA INPUTURILOR, CAUZATA DE FERMIERI

Planul de investiții al celor de la Comcereal a fost ușor dat peste cap de noul PNDR. „Aveam prevăzute investiții în fermă, pe dotări de utilaje, pe procesare și pe depozitare, dar condițiile stabilite în noul PNDR sunt foarte grele pentru exploatațiile mari, ele au fost gândite pentru a favoriza micii fermieri. Poate că este bine, într-un fel, dar a creat o discriminare, pentru că valoarea grantului este mai mare în cazul fermelor de dimensiuni mai mici. Nu știu dacă este cea mai bună soluție. În condițiile astea suntem nevoiți să accesăm credite, pe o perioadă mai lungă de timp. Pe de altă parte, s-au scumpit inputurile, dar vina este a noastră, a fermierilor. Alergând mereu după discounturi, i-am făcut pe furnizori să crească prețurile. Toată lumea vrea o reducere substanțială, dacă se poate chiar de 50 la sută. Nici o problemă, dar automat asta ar însemna o creștere de 50 la sută a costurilor de achiziție, pentru că furnizorii nu au cum să-și asume pierderile. Era mai bine înainte cu discount de 3 la sută și prețul mic”, e de părere Gelu Scutaru.

 

Vizualizat: 488 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?