Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce faceți cu laptele după eliminarea cotei?

Publicat: 16 martie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În mai multe județe din Transilvania și din vestul țării, compania Friesland a anunțat deja fermierii că, de la 1 aprilie 2015, nu va mai prelua laptele de la cei care livrează sub 800 de litri pe zi. În plus, pentru toți, prețul laptelui este cu circa o treime mai mic decât acum un an. Noi am întrebat câțiva producători de lapte din mai multe zone ale țării ce vor face cu producția dacă procesatorii cărora le livrează laptele se vor orienta, după eliminarea cotelor, spre importuri.

Click pe poza pentru galerie!

Viorel Hapenciuc, președinte Cooperativa Timlact Agro, jud. Timiș: „Noi livrăm prin cooperativă, zilnic, în jur de 18.000 de litri la Friesland, vreo 10.000 de litri la Simultan și vreo 6.000 de litri la Olympus. Contractele expiră la 1 aprilie. De la Friesland acum primim 1,35 lei pe litru, fără bonusuri, dar nu știm ce preț vom primi. Cam toți sunt ghidați după prețul lui Friesland. La Olympus e prețul ceva mai mic, dar ei nici nu vor așa multă calitate. Cei de la Friesland ziceau că formula nouă de calcul a prețului la lapte va fi o medie între prețul SPOT, prețul comunicat de Ministerul Agriculturii, prețul dintr-o țară vecină, adică Ungaria, și prețul Uniunii Europene. Deja ne-au zis și că o să ne ia doar o cotă fixă din producție, să facem o estimare a cantității livrate pe tot anul. Ei au estimat decembrie, ianuarie și februarie, când am avut în jur de 350.000 de litri pe lună. Ei cam atât ar vrea să ia, dar noi vara avem și cu 100.000 de litri mai mult pe lună. De la 1 aprilie, în Timiș, o să mai preia laptele doar de la cooperativa noastră. Noi acum avem 27 de membri. Avem solicitări, dar Friesland-ul ne-a amenințat deja că nu ne ia laptele de la membrii noi. Și așa au vrut să renunțe la vreo patru producători din cooperativă, care au sub 1.000 de litri pe zi, dar le-am spus că noi facem contractul pe grup, nu facem individual. (...) Mă gândesc că o să reușim să ne procesăm noi surplusul de lapte. Avem halele cumpărate, avem curent, avem deja aprobare de la DSV, așteptăm acum de la Mediu și de la Apele Române. Sperăm să putem să producem un cașcaval sau un lapte ambalat pentru Kaufland”.

 

Mircea Ciurea, administrator Cooperativa Someș Arieș, jud. Cluj: „Noi livrăm pe cooperativă. Avem contract cu Napolact (Friesland - n.red.). Momentan avem 60 de membri și livrăm 25.000 de litri de lapte pe zi. Prețul e mai mic cam cu 15-20 la sută decât anul trecut pe vremea asta, dar nu se pune problema de a nu ne lua laptele. E totuși o cantitate importantă, noi îl ducem la poarta fabricii, dar probabil se va renunța la mulți producători. Ei au spus că și dacă va crește cantitatea pe care o producem în lunile următoare, o creștere de 15 la sută a producției o vor lua ei, dar probabil prețul va mai scădea. Anul trecut în iunie - iulie am livrat și 40.000 de litri pe zi. O parte mică din producție o s-o putem procesa la fabrica de brânzeturi de la Țaga, dar e o fabrică mică, unde se pot procesa 4.000-5.000 de litri pe zi. Până acum am fost în faza de obținere de avize. În noiembrie a fost deschiderea oficială, dar abia de acum încolo vom începe să producem”.

 

Nicușor Șerban, administrator Agroserv Măriuța, jud. Ialomița: „Nu e cazul ca procesatorul, Olympus, să spună că nu mai preia laptele, pentru că avem un contract bine încheiat, care expiră la anul pe timpul ăsta. Livrarea se face printr-o formă asociativă. Ferma mea are 600 de capete la muls și livrează 16 tone de lapte pe zi. La noi nu crește cantitatea în lunile de vară. Prețul este mai mic cu aproximativ 30% față de acum un an”.

 

Claudiu Frânc, președinte Federația Crescătorilor de Bovine din România: „Prețul se duce în jos, față de aprilie 2014 e mai mic cu 30-35 la sută. Din păcate, toți procesatorii acum reorganizează piața. Fermierii din Bihor au fost anunțați de Friesland că celor care livrează sub 800 de litri de lapte pe zi, ceea ce înseamnă 50 de vaci în fermă, nu li se mai ridică laptele de la 1 aprilie și au fost convocați deja și fermierii din Satu Mare, Arad, Timiș, Cluj, probabil pentru aceeași chestiune. Căutăm alți posibili procesatori, dar care vin și oferă sub 80 de bani pe litru. (...) Eu livrez peste 2.000 de litri de lapte pe zi și mai am contract până în august 2015. De anul trecut, de când am luat decizia că nu trebuie să mai lucrăm nici un fermier din România cu Friesland, livrez unui procesator mai mic din zonă. Colegii care au avut minte și s-au dus către procesatorii mici nu au probleme atât de mari, problema e cu multinaționalele care fac jocurile mari în piață. (...) Dacă nu punem stavilă cu etichetarea produselor din lapte, să știe consumatorul ce cumpără, va fi dezastru. Mai vine și brânza și laptele de oaie, care va pune o presiune suplimentară pe piață. Din păcate, noi ne mișcăm foarte greu cu acte normative ca să reglementăm piața. Guvernul Marii Britanii, de exemplu, a făcut o ședință specială pentru a găsi soluții pentru atenuarea efectelor dispariției cotelor de lapte de la 1 aprilie”.

 

Gavrilă Tuchiluș, administrator Agrimat Matca, jud. Galați: „Producția medie pe zi este de 13 tone de lapte și o livrez la Teletext Slobozia, un producător local. Am contract cu ei pe un an de zile, expiră anul acesta în august - septembrie. Deocamdată nu se pune problema să nu mai preia laptele, dar prețul este cel din piață, la limita suportabilității, cam cu 30% mai mic față de anul trecut. Foarte important pentru mine este să produc ieftin și mult. Ar trebui să găsesc câțiva parteneri ca și mine cu care să cumpărăm sau să facem o fabrică de lapte și să procesăm noi. (...) Ar trebui, așa cum este în Ungaria, ca produsele lactate fabricate în România să fie 70% din producție, nu invers, cum e la noi, doar 30% e din lapte românesc și restul din lapte venit de afară. Toate supermarket-urile aduc produse din țările de origine și ne omoară pe noi. Ar trebui să se controleze calitatea și trasabilitatea laptelui și să se scrie pe etichetă exact ce conține un produs, cât lapte, cât lapte praf. Și ar mai trebui să înțeleagă poporul român să spună ”.

 

Alex Tăședan, manager Lacto Vest Curtici, jud. Arad: „Acum predau în medie circa 800 de litri pe zi. Am contract care expiră în iunie - iulie 2015, cu o fabrică din Sântana, județul Arad, cu care colaborez de trei ani. De anul trecut din aprilie, când prețul laptelui a scăzut la prețul de vară, nu s-a mai majorat, iar de o lună mi-au mai tăiat încă 50 de bani pe litru, așa că acum primesc 1,2 lei pe litru fără TVA. (...) Ai costul pe litru la 0,95-1 leu și îl dai cu 1,2 lei, deci oricum ești cu un picior în groapă. (...) Presupun că o să fie o nebunie pe piață când iese cota. Eu nu mă simt amenințat, pentru că suntem în top unu sau doi ferme care predau cel mai mult lapte la ei, plus că dăm lapte de calitate. Ei sunt o fabrică micuță care fac brânzeturi, iar pentru brânză e importantă proteina și grăsimea mare în lapte. Cum noi avem Brună, a fost o perioadă când ei făceau mozarella doar din laptele livrat de noi. (...) Noi avem și vânzări directe, trei zile pe săptămână, când e zi de piață la Curtici, vindem cca. 200 de litri la piață”.

 

 

 

 

 

 

SEMNAL DE ALARMĂ

BIHOR: Fermierii rămân fără contracte de livrare a laptelui

Fermierii bihoreni sunt îngrijorați că nu vor mai avea unde livra laptele, de la 1 aprilie 2015. „Fermierii ne-au anunțat că au primit notificări potrivit cărora, începând cu data de 1 aprilie 2015, procesatorul (Friesland - n.red.) nu le va mai prelungi contractele existente. Nu putem condamna procesatorul, pentru că ani de zile a preluat laptele din fermele noastre, așa cum a fost, mai stas mai nestas, și nici nu putem să le cerem să ne spună de ce. Și nu suntem noi în măsură să-i întrebăm. Dar trebuie să găsim o soluție în această lună”, a declarat Nicolae Hodișan, directorul Direcției pentru Agricultură Bihor, citat de Agerpres.

„Deja avem semnale că unii crescători renunță la vaci, dar nu renunță prin a le transfera altui fermier, ci renunță prin a le sacrifica. Sunt unii crescători de bovine care se gândesc să-și lichideze fermele, dar nici acest lucru nu se poate face, pentru că nu avem linii de sacrificare, decât două puncte de tăiere în județ, unde se pot sacrifica doar două-trei animale”, a adăugat șeful Direcției pentru Agricultură Bihor.


AGROSTAR: Micii producători trebuie să se asocieze și să proceseze

Reprezentanții Federației Agrostar îi îndeamnă pe micii producători de lapte să se constituie în asociații puternice, pentru a nu fi eliminați de pe piață, odată cu dispariția cotei de lapte, începând din 1 aprilie 2015. „Când o să dispară cota de lapte, o să fie un dezastru pentru micii producători din România, pentru că ne invadează laptele din alte state UE, cu performanțe remarcabile în acest domeniu. (...) Soluția este să se unească în asociații puternice. În ultimele luni, am constatat că mulți crescători mici și mijlocii de bovine au înțeles că singuri nu vor avea nici o șansă și ne caută pentru a înființa sindicate. Numai de la sfârșitul anului trecut am înființat sindicate în mai multe județe, din care fac parte peste 4.000 de crescători de bovine”, a declarat secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu, într-un comunicat remis presei.

De asemenea, potrivit lui Horațiu Raicu, micii producători de lapte ar trebui să elimine multinaționalele din sectorul de procesare, prin înființarea de mici fabrici locale pentru prelucrarea laptelui. „Dacă multinaționalele nu sunt eliminate din sectorul de procesare, vor recurge la importuri masive. Micii producători de lapte trebuie să integreze poducția-procesarea-vânzarea”, a adăugat secretarul general al Agrostar.

Vizualizat: 462 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?