Ştirea începutului de an a fost despre apariţia primului chatbot care utilizează inteligenţa artificială pentru a genera conţinut. L-am testat şi noi, iar acum suntem în măsură să vă împărtăşim şi vouă cât de deşteaptă este această platformă digitală, dacă poate reprezenta o sursă informaţională de încredere şi care sunt limitele ei.
Se numeşte ChatGPT şi se autodefineşte ca fiind „un model de limbaj de înaltă performanţă, antrenat de OpenAI, programat să răspundă la întrebări şi să genereze text, utilizând informaţiile din baza sa de date”. Este disponibil oricui (pentru moment!), dar pentru a interacţiona cu el trebuie mai întâi să vă creaţi un cont de utilizator, după care puteţi iniţia orice dialog vă trece prin minte. Noi am imaginat o discuţie cât se poate de serioasă, pornind de la premisa că avem de-a face cu o sursă foarte bine informată.
Evident, am ales ca temă de discuţii agricultura. Dar, întâi de toate, am pornit dialogul cu o întrebare oarecum provocatoare: Este inteligenţa artificială de încredere? Iar răspunsul a fost: „Inteligenţa artificială (IA) este un domeniu în continuă evoluţie şi există atât beneficii, cât şi riscuri asociate cu utilizarea ei. În general, IA poate fi de încredere atunci când este utilizată în mod corespunzător şi este construită pe o bază solidă de date şi modele”.
1. Schimbările climatice
Apoi am intrat direct în miezul problemei şi am dorit să aflăm cât de vulnerabilă este agricultura românească la schimbările climatice? „România poate fi afectată de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi seceta sau inundaţiile. În plus, schimbările în precipitaţii şi temperaturi pot afecta culturile şi pot duce la pierderi de producţie. Agricultura de subzistenţă poate fi mai vulnerabilă la aceste riscuri, deoarece nu dispune de tehnologii moderne şi de practici agricole adaptate la schimbările climatice”, ne-a răspuns robotul.
2. Ne aşteaptă o criză alimentară?
Apoi am vrut să ştim dacă ne îndreptăm spre o criză alimentară. Răspunsul a fost unul cât se poate de concis: „Din cauza creşterii populaţiei globale, a schimbărilor climatice şi a resurselor limitate, criza alimentară poate deveni o problemă majoră în viitor. Ne putem aştepta astfel la o scădere a producţiei alimentare şi la o creştere a preţurilor. Cu toate astea, există încă posibilitatea ca aceste probleme să fie abordate prin măsuri precum creşterea eficienţei agricole, diversificarea producţiei alimentare, reducerea pierderilor şi dezvoltarea noilor tehnologii”.
3. Este agricultura ecologică o soluţie pentru Europa?
Răspunsul la această întrebare nu ne-a surprins câtuşi de puţin şi el exprimă pe undeva opiniile larg răspândite şi acceptate în rândul celor care sunt mai mult sau mai puţin legaţi de această activitate. „Agricultura ecologică poate fi o soluţie pentru Europa, dar este important să se ia în considerare toate aspectele. Agricultura ecologică se concentrează pe utilizarea metodelor naturale de creştere a plantelor şi de îngrijire a animalelor, evitând utilizarea pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice. Ea poate ajuta la protejarea mediului şi la creşterea biodiversităţii. Cu toate acestea, agricultura ecologică poate duce la o producţie mai mică de alimente şi la preţuri mai mari pentru consumatori. De asemenea, poate fi mai dificil să se obţină o producţie constantă şi eficientă, mai ales în condiţii climatice dificile. Prin urmare, poate fi necesară o combinaţie de metode agricole, cum ar fi agricultura ecologică cu tehnologii moderne, pentru a găsi soluţii viabile pentru a asigura o producţie alimentară suficientă pentru Europa”.
4. Viziunea IA despre Camerele Agricole
O altă temă de interes general, pe care, din păcate, politicienii noştri o ignoră de mult timp, ar fi Camerele Agricole. Am vrut să aflăm care este părerea inteligenţei artificiale în această privinţă. Iar aceasta, fără să stea prea mult pe gânduri, ne-a răspuns: „Camerele Agricole pot fi o soluţie pentru sistemul de agricultură din România, deoarece ele oferă servicii şi asistenţă pentru fermieri şi pentru producătorii agricoli. Camerele Agricole pot oferi informaţii despre tehnologii moderne şi practici agricole, inclusiv cele care sunt adaptate la schimbările climatice, precum şi asistenţă pentru accesarea de fonduri europene şi alte programe de finanţare. De asemenea, ele pot ajuta la promovarea produselor agricole locale şi la creşterea competitivităţii agriculturii româneşti”. Aşadar, până şi ChatGPTpare convins de utilitatea unui astfel de proiect, rămas în afara sferelor de interes.
5. Cât de bun este Daea ca ministru?
Şi dacă tot am pomenit de incompetenţa clasei politice de la noi, curiozitatea m-a împins să întreb dacă Petre Daea poate fi considerat un ministru bun. „Nu am informaţii suficiente şi actualizate despre performanţa sa ca ministru al agriculturii pentru a face o evaluare generală şi obiectivă a calităţilor şi performanţei sale”, a răspuns IA.
Aparent, ChatGPT ştia doar de mandatul precedent al acestuia. În schimb, ne-a menţionat câteva calităţi pe care un ministru al agriculturii ar trebui să le deţină. Printre altele, acesta ar trebui „să posede cunoştinte solide despre agricultură şi industria agroalimentară, inclusiv despre tehnologii, practici şi problemele actuale”. De asemenea, e nevoie de „abilităţi de a comunica eficient şi de a lucra cu diverse grupuri de interese, inclusiv cu fermierii”, pe lângă capacitatea „de a lua decizii informate şi de a elabora politici şi programe eficiente”, spune software-ul.
VERDICTUL NOSTRU
Discuţia putea fi dusă şi mai departe. Opţiunile sunt, practic, nelimitate. Partea interesantă este că poţi purta acest dialog în orice limbă iar răspunsurile pot fi regenerate dacă ai impresia cumva că nu ar fi destul de elaborate sau convingătoare. Evident, există şi anumite limitări. Iar asta ţine de capacitatea platformei şi a echipei de informaticieni care o operează de a-şi actualiza baza de date. Concluzia noastră este că avem de-a face, în mod sigur, cu cel mai avansat „interlocutor” dotat cu creier artificial, care merită a fi exploatat.
Pune şi tu la încercare software-ul ChatGPT! Accesează platforma OpenAI!
un articol de
LIVIU GORDEA