Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cazul Bazna - unde sunt banii pentru pășuni?

Publicat: 10 mai 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Un grup de fermieri din satul Boian, comuna Bazna, jud. Sibiu, a ajuns la capătul răbdării din cauza lipsei de transparență a conducerii asociațiilor crescătorilor de animale în ceea ce privește cheltuirea banilor europeni pentru izlazul comunal, dar și din cauză că primăria le-a impus taxe de pășunat exorbitante, ajungând la 200 de lei pe cap de bovină, dacă efectivul depășește 20 de animale. 

Click pe poza pentru galerie!

Revolta fermierilor a ajuns și în sălile de judecată. Cazul ”Bazna”, nefiind unul izolat, arată modul în care au fost cheltuite subvențiile europene pentru suprafață, sumele uriașe neregăsindu-se nici pe departe în calitatea pășunilor, așa cum cer regulamentele comunitare. 

 

Fermieri revoltați

Comuna Bazna, renumită pentru băile care funcționează aici de prin secolul al XVIII-lea, deține și suprafețe întinse de pășuni, pe dealurile care înconjoară localitatea. Unde sunt pajiști, sunt, firește, și animale. Zootehnia, bine reprezentată pe vremea CAP-ului, a înregistrat un recul imediat după 1990, dar și-a revenit treptat, fiindcă o parte dintre săteni s-au pensionat sau au fost disponibilizați și, astfel, au găsit în creșterea animalelor o sursă de trai. Dar nici tinerii nu au fugit de străvechea îndeletnicire. Stimulentul decisiv l-au reprezentat subvențiile, oferite atât de bugetul european, cât și de bugetul național. Muncind de dimineața până seara, operând cu pixul în mână aritmetica câștigului și a pierderilor și străduindu-se să deslușească o legislație agricolă mai de nepătruns decât mărăcinii de pe izlaz, fermierii au reușit să-și sporească efectivele și să găsească clienți pentru livrarea produselor. 

Cu greul muncii în fermă sunt însă obișnuiți, nu s-ar fi plâns ei numai pentru asta. Revolta lor încă neastâmpărată are alte cauze. Gheorghe Cucerzan, un fel de lider neoficial sau mai degrabă un purtător de cuvânt al fermierilor nemulțumiți, se întreabă laolaltă cu ceilalți: ”Unde sunt subvențiile pentru pășuni? Ce au făcut cu banii? În izlaz nu se văd rezultate. Pe pășunea vacilor au crescut spini, s-au împădurit câteva hectare, vor veni cei de la Silvic să ia terenul în administrare”. Cucerzan crește un efectiv de peste o sută de bovine, tineret și vaci de lapte, într-un staul de la marginea satului. 

Un alt localnic, Eugen Doca, proprietarul unei turme de peste trei sute de oi, e la fel de revoltat: ”Oile nu au apă în timpul verii. Le car apă din sat. Setea e mai rea decât foamea”.

 

Pe imaș ca în Sahara

Mă uit în jur. O țeavă din plastic se ițește din pământ. Alături un ochi de apă strânsă în urma ploilor. Doca mă lămurește că acolo a fost realizat un foraj pentru apă, dar apă nu a fost găsită. Mai jos, la baza pășunii oilor, o pășune în pantă, degradată, se află o mică mlaștină. La un capăt, două puțuri din tuburi de beton, iar pe partea cealaltă a smârcului sunt niște jgheaburi din beton, încă întregi, nefisurate. E adăpătoarea oilor, singurul loc unde turmele se înghesuie vara, pe arșiță, să se adape. Locul e vizibil neîngrijit, precar amenajat, iar sătenii se întreabă cât or fi costat lucrările, fiindcă nimeni din conducere nu le-a arătat un deviz. Crescătorii de oi știu că, în numele asociației, a fost achiziționat un adăpost tip container, pe care-l folosește un singur fermier, Adrian Scumpu, proprietarul celei mai numeroase turme. Oierul este fratele primarului, Lucian Scumpu. Așadar, un singur adăpost, nu mai multe, plus două panouri solare. De alte investiții în pășunea oilor, închiriată de Asociația Miorița, sătenii nu mai au cunoștință. ”Eu am fost o singură dată la Adunarea generală, precizează Eugen Doca, și nu s-a discutat nimic despre bani. Am discutat despre numărul minim de oi pe care trebuie să-l aibă cel care dorește să fie membru în asociație. Până atunci, trebuia să ai minimum 50, dar la ședința aia s-a hotărât să intre în asociație și cei care au oi mai puține, chiar și câteva oi”. Câteva sute de metri mai la vale, tot în pășunea oilor, de cele câteva jgheaburi de beton construite acum câțiva ani s-a ales praful la propriu. Betonul s-a fărâmițat până a ieșit la iveală scheletul metalic. O treabă cam de mântuială. 

 

Asociațiile, lăsate fără contract de închiriere

Primarul Lucian Scumpu, deși a semnat cu mâna lui, ani la rândul, adeverințele necesare asociațiilor de fermieri pentru a-și depune la APIA cererea de sprijin financiar pentru pășune, ei bine, primarul acuză și el utilizarea netransparentă a banilor europeni și lipsa de interes a asociațiilor pentru îngrijirea izlazului comunal. ”Banii s-au transformat în lanțuri de aur, mașini, utilaje agricole”, enumeră edilul șef bunurile de pe lista de cumpărături a beneficiarilor de subvenții europene. Atât doar că primarul nu face diferența între conducerea asociațiilor și membrii asociațiilor de crescători de animale. Or, știm bine, nu toată lumea decide cum să meargă lucrurile în interiorul asociației. Democrația e bună, dar până la bani. Când le intră în cont zeci de mii de euro anual, parcă nu le mai vine președintelui și vicepreședintelui să le dea socoteală lui Costică și lui Mitică despre planul de cheltuieli. Adunările generale, dacă totuși se întrunesc, sunt numai prilejuri de socializare între fermieri. Văzând primarul că asociațiile de crescători de animale au exploatat izlazul comunal fără să-l îngrijească, a decis în 2014, împreună cu Consiliul Local, să nu le mai închirieze acestora nici un hectar de pășune. Fără contract de închiriere, nu a fost eliberată adeverință pentru APIA, iar fără adeverință, adio subvenții pentru pășune! În schimb, fermierilor cu efective mari le-au fost impuse, prin votul Consiliului Local, taxe de pășunat greu de suportat de buzunarul acestora. 

 

Asistăm, așadar, la un conflict deschis între un grup de fermieri, proprietari de efective mari de animale, și Primăria condusă de Lucian Scumpu, primar care nu-și face probleme, deocamdată, în ce privește obținerea majorității în Consiliul Local când dorește adoptarea anumitor decizii. Asociațiile crescătorilor de animale din satul Boian nu mai există decât pe hârtie, fiindcă de doi ani nu au mai încheiat contracte de închiriere cu Consiliul Local pentru izlazul comunal. Potrivit unui document APIA Central, Asociația Crescătorilor de Taurine Boieșana din Boian a încasat în 2013, ultimul an de contract, 84.641,01 lei, iar Asociația Crescătorilor de Ovine Miorița din satul Boian a încasat 221.554,69 lei. Sunt ultimii bani intrați în conturile celor două asociații. În 2014 și 2015, cele două asociații nu se mai regăsesc pe lista beneficiarilor de subvenții pentru pășune. Fermierii afectați de deciziile Primăriei continuă lupta legală pentru interesele lor. 

 

 

 


PRIMĂRIA BAZNA TAXEAZĂ TOT CE PRINDE

Fermierii au acumulat datorii uriașe la bugetul local. Gheorghe Cucerzan, de pildă, era dator peste 25.000 de lei. ”Mi-a pus taxă de pășunat și pe vițeii pe care-i țin în grajd. A luat numărul de animale de la medicul veterinar și a pus taxă pe tot efectivul, fără să verifice dacă duc sau nu toate animalele în pășune. E strigător la cer! De la 20 de vaci în sus, eu plătesc 200 de lei pentru fiecare animal. Ce taxă e asta? Eu nu beneficiez de subvenții pentru pășunat, au beneficiat alții, iar tu vii și mă taxezi cu suma asta. Ce să facem? O să ne ducem și noi la Angela Merkel, ca refugiații. Punem straița în băț, cum zice ardeleanul, și plecăm în Germania”, e revoltat fermierul. 

Gheorghe Cucerzan nu a achitat încă nici un leu din taxa de pășunat, pe care o consideră abuzivă. Nici Eugen Doca nu a plătit. Oierul are o datorie de peste 10.000 de lei. ”La ovine, au cerut 30 de lei pe cap de oaie pentru cine deține peste 50 de capete. Vă întreb, cu ce mănâncă mai mult o oaie pentru care trebuie să plătesc 30 de lei, față de una pentru care trebuie să plătesc 5 lei?”, e nedumerit Eugen Doca. Mai ciudat este că primăria a impus taxă de pășunat și sătenilor care țin animalele în pășunea lor, nu în izlazul comunal. A pățit-o și familia Sânmărtean, care a fost nevoită să achite o taxă de 2000 de lei. În caz contrar, i s-a transmis că nu primește adeverință pentru APIA. Ca să nu piardă subvenția, familia a achitat, de voie, de nevoie, taxa pentru propria lor pășune, deși terenul este impozitat.

 

Cazul ”Bazna” a ajuns în instanță

Neplătind la termen, fermierii au primit înștiințare de executare silită, pe care au contestat-o în instanță. Justiția le-a dat dreptate. Executarea silită a fost anulată. Fermierii au contestat și taxa de pășunat, considerând-o exagerată. În ședința din 8 aprilie 2016, completul de judecată Fond Contencios Administrativ a admis acțiunea formulată de fermierii Vasile Surdu și Gheorghe Cucerzan în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Comunei Bazna. În urma deliberării, H.C.L. nr. 70/29.12.2014 a fost anulată în parte, iar CL Bazna a fost obligat să le plătească reclamanților suma de 2050 lei cheltuieli de judecată, respectiv 1025 lei fiecăruia. E o mică victorie a fermierilor, dar lupta nu se termină aici. CL are drept la recurs, iar primarul nu pare dispus să acorde prea multe concesii fermierilor cu animale multe, părând mai degrabă omul sătenilor cu animale puține, o vacă-două, fiindcă ”ei se hrănesc cu laptele de la vaca aia, pe ei trebuie să-i ajut”, opinează primarul.  


 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.8(169) 1 - 14 mai 2016

Vizualizat: 595 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?