Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cât valorează piaţa de leasing a echipamentelor agricole?

Publicat: 28 septembrie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Piaţa de leasing a echipamentelor agricole în România ar putea ajunge, în 2013, la valoarea de 130 mil. euro, dintr-un total al pieţei de leasing auto de 1 mld. euro, cât este estimat la ora actuală, a declarat Bogdan Speteanu, director general al BCR Leasing

Click pe poza pentru galerie!

„Nu este un target ambiţios, ci mai degrabă realizabil”, a afirmat Speteanu, citat de Agerpres. „În România, piaţa leasing-ului este una în dezvoltare. Dacă vorbim de leasing, nu vorbim de garanţii suplimentare. Practic, riscurile de finanţare sunt balansate. Au fost foarte rare ocaziile când a trebuit să recuperăm echipamente agricole achiziţionare în leasing.

Piaţa de leasing a echipamentelor agricole nu depăşeste 7% în total piaţă de leasing. În 2011, valoarea pieţei în privinţa finanţării în leasing a echipamentelor agricole s-a cifrat la 74 milioane de euro, iar pentru 2012 estimăm o valoare similară”, a detaliat
directorul general al BCR Leasing.

 

1.800 tractoare şi 200 de combine cumpărate în leasing în 2011

Potrivit acestuia, în 2011, prin intermediul leasing-ului au fost cumpărate în România 1.800 de tractoare, reprezentând 15% din totalul echipamentelor agricole cumpărate în leasing, precum şi 200 de combine. „Firmele din sectorul agricol nu au, în general, întârzieri la plata ratelor.

În 2011, au fost achiziţionate în România, prin leasing, 1.800 de tractoare, ceea ce înseamnă o pondere de 15% în totalul leasingului destinat echipamentelor agricole. Foarte puţine astfel de utilaje au fost returnate din cauza neplăţii ratelor”, a spus şeful BCR Leasing.

Potrivit datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare - ALB România, citate de Agerpres, finanţările de echipamente agricole reprezentau doar 6,6% din total finanţări leasing în trimestrul al doilea din 2012, în scădere cu 1% faţă de perioada similară din 2011 şi cu 4,3%, comparativ cu primele trei luni din anul în curs.

Aceleaşi date arată că valoarea finanţărilor în leasing pentru echipamente agricole pe piaţa românească a ajuns, în primul semestru din 2012, la 26,5 mil. euro, în scădere cu 30,26% faţă de intervalul similar din anul precedent, când era de aproape 38 mil. euro.


România şi China: Acord pe agricultură

România şi China ar putea semna, în luna octombrie a acestui an, un acord privind importurile de produse agroalimentare din ţara noastră şi investiţiile care ar putea fi susţinute de partea chineză în agricultura românească.

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, China este interesată să achiziţioneze din România material genetic de reproducţie pentru taurine, carne de porc şi de pasăre, miere, vinuri roşii, lână de oaie şi piei de animale, dar şi să realizeze anumite investiţii în sistemul de irigaţii din România.

„Oportunităţi de export avem, dar trebuie să fim atenţi să exportăm produse finite, nu materii prime. Chinezii sunt mari consumatori de carne de porc şi pasăre, singurul amendament al lor pe acest tip de exporturi fiind legat de trasabilitatea produsului din punct de vedere al epizootiilor. Au trimis un chestionar care trebuie completat de Autoritatea Veterinară din România în perspectiva exportului cărnii de porc.

De asemenea, chinezii vor majorarea exporturilor de miere din România, de la o valoare de 100.000 de euro la 500.000 de euro. Vor acest produs pentru că este de calitate şi am fost serioşi”, a precizat Botănoiu, citat de Agerpres.

Acesta a participat, la începutul lunii septembrie, la a VII-a ediţie a Forumului pentru Comerţ cu Produse Agricole şi Cooperare Economică între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est, unde au avut loc discuţii în ceea ce priveşte implicarea companiilor din China în proiecte de reabilitare a sistemelor de irigaţii din România.

 

Bani în plus pentru apicultori, din polenizare

Producătorii agricoli care beneficiază de un spor de producţie prin polenizare ar trebui să participe cu o cotă de bani la un fond de sănătate sau la un fond destinat apicultorilor, susţine secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Gheorghe Albu. „Actualul cadru legislativ trebuie modificat pentru a crea o disciplină, un respect între deţinătorul de terenuri şi de cultură şi apicultori.

De multe ori, apicultorul merge noaptea cu stupii în zona meliferă, iar dimineaţa vine proprietarul de teren şi îl taxează sau îl pune să plece, în condiţiile în care albinele aduc un beneficiu prin polenizare, adică un spor de producţie.

M-aş gândi ca producătorii care beneficiază de această polenizare prin sporul de producţie să dea o cotă de bani care să intre la sănătate sau la un fond pentru apicultori”, a declarat Gheorghe Albu, citat de Agerpres, într-o conferinţă de presă susţinută în cadrul Târgului Naţional al Mierii.

Potrivit datelor prezentate de Albu şi citate de Agerpres, în 2007 numărul total de apicultori înregistraţi în sistem ecologic era 694, în 2010 a atins un vârf de 1.018, iar în 2011 a scăzut la 927. Şi în privinţa familiilor de albine s-a ajuns, în 2011, la 106.525 familii de albine înregistrate în sistem ecologic, de la 62.937 în 2007.

România exportă 90% din producţia de miere obţinută în sistem ecologic, în special în Germania şi ţările nordice, producţia din 2010 fiind de 3.650 de tone. Dacă în anul 2000, România producea doar 6 tone de miere de albine certificată ecologic, în anul 2005 aceasta s-a majorat de 100 de ori, până la 610 tone, în 2008 la 2.300 tone, iar în 2009 la 3.200 tone.


Producţie de vin mai mică cu 30% în 2012

Producţia de vin din acest an va înregistra o scădere cu circa 30% faţă de cea de anul trecut, dar va fi un vin de calitate, susţine directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe. „În anul 2012 vom avea o producţie de vin mai mică cu circa 30% faţă de anul trecut, toate regiunile viticole fiind afectate de condiţiile meteorologice din acest an.

Cauzele acestei diminuări de producţie nu sunt legate doar de secetă ci şi de îngheţul târziu din primăvară, care a afectat semnificativ culturile de viţă de vie. Cu toate acestea, insolaţia prelungită a determinat o acumulare foarte bună a zaharurilor ceea ce va genera o calitate ridicată a vinului”, a spus Ovidiu Gheorghe, citat de Agerpres.

Potrivit şefului PNVV, producţii mai mici vor fi înregistrate în toate regiunile viticole în acest an. Datele culese până în prezent de PNVV arată o reducere a producţiei cu 30% în regiunea Dealul Mare, cu 35-40% în Vrancea, 20-25% - Mehedinţi şi cu 35-40% - Nicoreşti. Doar în regiunea Dobrogei diminuarea producţiei este estimată la 10%.

România nu este însă singura ţară cu efecte negative în viticultură. Alţi doi mari producători de vin din Europa, respectiv Franţa şi Italia, au anunţat deja diminuări ale producţiei de vin cu 20-25% din cauza secetei, a precizat Ovidiu Gheorghe.

Creşterea preţurilor ţine de politica fiecărui producător şi comerciant în parte, a mai spus directorul PNVV, care consideră că există deja o presiune mare pe consumatori. „Cotnari şi Vincom au anunţat deja o majorare a preţurilor la raft din cauza creşterii costurilor de producţie, dar la nivel naţional nu poate fi făcută o estimare”, a adăugat acesta.

Vizualizat: 401 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?