Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cât de bine prinde noua cooperativizare?

Publicat: 25 februarie 2021 - 18:50
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Conştienți că numai împreună îşi pot apăra interesele, având şi unele facilități, tot mai mulți fermieri s-au reunit în forme asociative. Cooperative, grupuri, organizații... Ce au ales?

Cooperativizarea de tip nou diferă radical de cea făcută de regimul comunist, cu forța şi, uneori, cu consecințe tragice pentru cei care s-au împotrivit. Să spunem că noua cooperativizare seamănă foarte mult cu inițiativele avute de săteni înainte de Primul Război Mondial şi în perioada interbelică, fiindcă au existat şi au funcționat şi atunci cooperative agricole în România, nu le-au inventat comuniştii. Ei au preluat acest model de organizare, l-au extins şi l-au impus contrar voinței proprietarilor, care s-au văzut rămaşi fără pământ, fără animale şi fără unelte. Adică deposedați de avere.
Acum, într-o societate liberă, unde proprietatea este garantată prin constituție, fermierii se reunesc în cooperative prin voință proprie, încercând astfel să cheltuiască mai puțin pentru relansarea ciclului agricol şi să vândă recolta/producția în condiții avantajoase.

 

Profit de la zero la milioane de lei

 

Este, cred eu, interesant să urmărim în Registrul Cooperativelor Agricole profitul acestora, aşa cum reiese din bilanțul contabil depus numai de unele dintre acestea, fiindcă, trebuie să precizez, sunt destule entități care nu au depus bilanțul contabil. Mai adaug că Registrul Cooperativelor Agricole este un document public care poate fi consultat pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Cooperativa Agricolă ”Arieşul Apuseni”, de pildă, a raportat un profit de 301.255 de lei. Acesta este cel mai mare profit raportat de o cooperativă din județul Alba, sediul acesteia fiind în oraşul Câmpeni. Profit de peste 1 milion de lei a avut cooperativa ”Stoian Land” din județul Constanța, mai exact 1.400.081 lei. Cooperativa ”Bio Cătina” din județul Dâmbovița a raportat un profit şi mai mare, 1.273.053 lei. Cel mai mare profit la nivel național a fost înregistrat de Cooperativa ”Agro Edimar”, din localitatea Iecea Mare, jud. Timiş - 2.510.153 lei. Peste un milion de lei profit au mai raportat Cooperativa Integrată ”Țara Mea”, din Gara Banca, jud. Vaslui, 1.502.259 lei, şi cooperativa ”Bioprod” din loc. Colibaşi, jud. Giurgiu, 1.044.368 lei. Cele mai multe, însă, au avut profit de doar câteva zeci de mii de lei sau chiar zero.

 noua cooperativizare CANVA_b

Grupurile de producători

 

Pe lângă cooperative, în România şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene sunt active grupurile de producători şi organizațiile de producători, forme de organizare juridică pentru care au optat unii fermieri în încercarea de a-şi găsi loc pe piață şi de a accesa fonduri europene. Grupurile de producători au ca fundament legislativ O.G. 37/2005.

În conformitate cu prevederile acestei ordonanţe, pot fi recunoscute ca grupuri de producători persoanele juridice constituite din producători agricoli şi silvici.
Pot fi recunoscute ca grupuri de producători următoarele forme juridice:

a) societăţi comerciale;
b) societăţi agricole şi alte forme de asociere în agricultură;
c) asociaţii şi fundaţii;
d) cooperative agricole;
e) orice altă formă juridică de asociere, conform legislaţiei în vigoare.
Potrivit datelor publicate pe site-ul MADR, în România au fost înregistrate după 2005, anul când a apărut ordonanța, 254 de grupuri de producători, dar unele dintre acestea, între timp, au primit decizie de retragere.

 

De ce atât de puține grupuri față de cooperative?

 

Diferența majoră între numărul cooperativelor şi al grupurilor de producători este explicată prin faptul că din cooperativele agricole pot face parte şi persoanele fizice, în timp ce grupurile de producători sunt înființate de persoane juridice. Legea permite şi cooperativelor să fie recunoscute ca grupuri de producători, dar foarte puține au fost recunoscute ca atare. Printre acestea se află, de pildă, Cooperativa ”Bovis Alba Transilvania”, care a primit aviz de recunoaştere în 2018 pentru producția de lapte şi produse lactate.

 

De la cooperativă, la organizație

 

Organizațiile de producători sunt de inspirație europeană. Uniunea Europeană recunoaşte rolul special jucat de organizațiile de producători şi poate solicita ca acestea să fie recunoscute în statul membru în care sunt stabilite. Organizațiile de producători pot lua diferite forme juridice, inclusiv de cooperative agricole.
În România sunt înregistrate 23 de organizații de producători din domeniul legume-fructe, iar dintre acestea una singură este cooperativă agricolă, şi anume Cooperativa Agricolă ”Gheorghe Doja” din jud. Ialomița, specializată în producția de pepeni.

 

Bani doar prin Pilonul I

 

”Deocamdată, pentru noi nu e un mare avantaj că am fost recunoscuți ca organizație de producători, fiindcă noi, ca organizație, suntem obligați să accesăm fondurile europene prin pilonul I, iar aici procentul de acoperire este mic, de maxim 8% din Valoarea Producției Comercializate (VPC), adică 4% pentru membru şi 4% pentru organizație. Sperăm ca pe viitor să avem şi noi acces la Pilonul II şi să putem să accesăm bani să ne dezvoltăm. Cooperativa noastră are 10 membri: persoane fizice, P.F.A., Î.I. şi S.R.L. Membrii au reuşit să acceseze fonduri europene prin Pilonul II. Deținem două depozite, de aproape 3000 mp în total”, mi-a spus Florin Ion, preşedintele cooperativei ialomițene ”Gheorghe Doja”.

S-a înființat prima cooperativă țărănească online din România!


CEL MAI COOPERATIVIZAT JUDEȚ
În anul 2019, potrivit datelor furnizate pentru revista Ferma de Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), au fost funcționale în România 1485 de cooperative agricole. Să notăm că 212 au fost radiate, dizolvate sau au avut activitatea întreruptă. Dintre cele 1485 funcționale, cele mai multe s-au aflat în județele Teleorman (81), Dolj (80) şi Olt (62). Cele mai puține, în Sibiu (8), Ilfov (11) şi Tulcea (12).

SCUTIRI DE LA PLATA IMPOZITULUI
Ministerul Agriculturii a publicat joi, 28 ianuarie 2021, pe site-ul oficial, un proiect de Ordin care stabileşte criteriile şi modalitățile potrivit cărora fermierii membri într-o cooperativă şi cooperativele agricole beneficiază de scutiri la plata impozitului pe profit, pe terenuri agricole şi pe clădiri.

Click AICI citeşte documentul aflat în consultare publică pe site-ul MADR şi vezi dacă te încadrezi!

un articol de
STELIAN RĂDESCU

Vizualizat: 1009 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Dupa două campanii de recoltat cu combina John Deere S770i cu heder de tip vario de 9 metri rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor. „Am recoltat într-o singură zi peste 230 de tone, în condiţiile în care oricum s-a ieşit târziu în câmp. Cu această combină poţi recolta fără probleme 35 de hectare într-o zi. Şi în condiţiile noastre de lucru, că intrăm la recoltat la ora 11-12 şi terminăm la 9 seara. Pentru că noi suntem producători de sămânţă şi trebuie să avem umiditatea corectă, să curăţăm foarte bine combina, şi nu doar de la o cultură la alta, chiar şi între diferite soiuri de grâu” - Willy Tavares

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?