Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cartoful românesc - problemele din sector îşi au rezolvarea la MADR

Publicat: 25 septembrie 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La începutul lunii iulie a.c., Ministerul Agriculturii a aprobat constituirea Grupului de lucru pentru analiza şi pregătirea activităţilor legislative şi organizatorice necesare reglementării sectorului cartofului

Click pe poza pentru galerie!

Din componenţa Grupului fac parte reprezentanţi ai institutelor şi staţiunilor de cercetare pentru cartof din România, ai federaţiilor şi asociaţiilor de profil, ai Ministerului Agriculturii şi ai industriei de procesare a cartofului, precum şi producători privaţi de cartof.

Prima reuniune a Grupului s-a desfăşurat pe 11 iulie a.c., în localitatea braşoveană Harman, fiind prilejuită de “Ziua Verde a Cartofului”, eveniment organizat a doua zi în aceeaşi locaţie.


Situaţia cartofului în România, analizată şi raportată de cultivatorii din Covasna

În perioada 20 iunie - 6 iulie 2012, la nivelul judeţului Covasna s-a constituit un grup de lucru mixt pentru identificarea unor soluţii care să ducă la creşterea gradului de valorificare a cartofului. Activitatea grupului s-a desfăşurat atât la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc, cât şi la sediul Centrului Judeţean APIA şi al Prefecturii Covasna.

Întâlnirile au avut ca finalitate elaborarea unui material bine documentat de propuneri legislative pentru fiecare dintre problemele identificate şi analizate de membrii grupului. Raportul final, formulat de Asociaţia Producătorilor Privaţi de Cartof din judeţul Covasna „Cartof- Cov”, a fost înaintat Ministerului Agriculturii şi a făcut obiectul discuţiilor şi dezbaterilor Grupului de lucru pentru cartof constituit la nivel naţional.

Problemele sesizate în material, cu care se confruntă toţi cultivatorii de cartof din România, se referă la impozitul pe profit, impozitul pe cifra de afaceri, înregistrarea subvenţiilor şi impozitarea lor, amortizarea mijloacelor fixe comparativ cu specificul sezonier al activităţii, stoparea evaziunii fiscale la achiziţiile intracomunitare de cartof şi la importurile din ţările terţe, tranzacţii făcute în proporţie de 75% fără documente fiscale, la care se adaugă concurenţa neloială, apoi calitatea materialului săditor de cartof, numărul mare/costul ridicat al tratamentelor de combatere a bolilor şi dăunătorilor comparativ cu o cultură de cartof de consum, cheltuielile mari de sortare, calibrare, certificare şi de păstrare, în condiţiile în care producţia este mai mică din cauza întreruperii vegetaţiei impuse de tehnologia specifică etc.


Cartoful în contextul economiei naţionale şi comunitare

Situaţia culturii cartofului în economia naţională şi perspectivele culturii în acest an au fost foarte bine conturate în documentul înaintat autorităţilor competente.

La nivel naţional, suprafaţa cultivată cu cartof este în continuă scădere de la 351.500 ha în anul 1989, la 250.000 ha în anul 2010, situându-ne pe locul doi în Europa, după Polonia, şi pe locul opt pe glob după China, India, Rusia, Polonia, Ucraina, Belarus şi SUA.

Recolta medie la nivel naţional este de numai 12-14 t/ha, asigurând o producţie totală de 3,5-4 milioane tone anual (locul cinci pe plan european). Consumul de cartof la nivel naţional este de 75 kg/locuitor şi poate fi asigurat în totalitate din producţia internă.
Diferenţele de tehnologizare, de susţinere din partea Guvernului şi chiar a Uniunii Europene, între fermierii României şi cei din UE ne situează la periferia Uniunii în ceea ce priveşte performanţa (producţii mici, costuri de producţie mari etc.).

În România, înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar de cartof costă 3-5 mii euro, în timp ce un olandez, de exemplu, pentru aceeaşi suprafaţă cheltuie 5-7 mii şi chiar mai mult, numai că producţia acestuia este de trei ori mai mare, subvenţia la fel, iar preţurile sunt puţin variabile de la un an la altul, spre deosebire de piaţa românească unde preţul este fluctuant: din cinci ani, unul e bun, doi sunt normali, restul fiind foarte răi.

Din cauza costurilor mari, de peste 20.000 lei/ha cultivat, şi a ciclului de recuperare a investiţiei care depăşeşte 365-450 de zile, precum şi a concurenţei tot mai mari din partea produselor similare provenite din UE şi din afara UE (de multe ori de calitate mult mai proastă), situaţia economică a fermierilor români este tot mai proastă, determinând o reducere drastică a suprafeţelor cultivate cu cartofi.

Potrivit datelor Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România (FNCR), suprafaţa de cartof pentru consum plantată în acest an se situează la maxim 200.000 ha, din care 70-80 mii ha sunt înregistrate la APIA, restul nu sunt declarate sau se găsesc în micile gospodării.

Şi suprafaţa de cartof pentru sămânţă va fi în scădere, din cauza cantităţilor mari de sămânţă din categorii biologice superioare carantinate. Spre exemplu, paguba produsă de scoaterea din circuitul de producere a cartofului de sămânţă a 420 tone sămânţă de cartof din categorii biologice Pb şi SE - numai de la Staţiunea Târgu Secuiesc, va influenţa negativ producerea de cartof pentru sămânţă pe o perioadă de 3-4 ani. în acelaşi timp, legislaţia în domeniu nu prevede acordarea vreunui ajutor de stat pentru suprafaţa de teren contaminată, care timp de patru ani iese automat din rotaţie pentru cultura cartofului.

Astfel, producţia medie a cartofului la nivel naţional se va menţine tot la 12 t/ha, din cauza lipsei de sămânţă certificată şi a costurilor mari cu îngrăşămintele, motorina şi pesticidele, a atacului intens al bolilor (mană, erwinia) şi al dăunătorilor şi, mai ales, din cauza secetei excesive care s-a instalat pe areale extinse.

În plus, cultivarea şi întreţinerea unui hectar de cartof costă de zece ori mai mult decât un hectar de cereale, volumul producţiei pe ha de cereale fiind de până la 10 ori mai mare decât la cartof. La acestea se adaugă perisabilitatea producţiei de cartof.

 

Impozitare anuală, şi nu trimestrială

Pentru veniturile majoritare din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură impozitul pe profit se declară şi plăteşte anual, în timp de cultivatorii de cartof se supun impozitării trimestriale.

În condiţiile în care aceştia din urmă obţin şi valorifică producţia de cartof în perioada septembrie (anul în curs) - februarie (anul următor), impozitarea trimestrială - până la data de 25, inclusiv, a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III la cultura cartofului duce la calcularea de impozite şi taxe care nu apar la închiderea ciclului de producţie.

Reprezentanţii producătorilor de cartof au propus ca şi la această cultură impozitul pe profit să se plătească anual până la data de 25 februarie, inclusiv, a anului următor celui pentru care se calculează impozitul, eliminând din lege această prevedere discriminatorie faţă de ceilalţi producători agricoli.

 

Problema amortizării mijloacelor fixe

În prezent, pentru perioada în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel puţin o lună, recuperarea valorii fiscale care nu a fost amortizată se face pe durata normală de utilizare rămasă, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală.

Actuala prevedere legală nu ţine cont de situaţia producătorilor agricoli, care din motive care ţin de specificul activităţii şi independent de voinţa, utilizează temporar anumite utilaje. Astfel, cultivatorii de cartofi au cerut ca în textul legal să se introducă o excepţie referitoare la specificul sezonier al activităţii în agricultură. Modificarea legislativă propusă ar putea încuraja investiţiile în utilaje, rezultând un cost de producţie competitiv.

 

Susţinere financiară

Măsuri finanţate prin PNDR. Producătorii de cartof solicită modificarea sistemului de punctaj, întrucât cultura cartofului nu este considerată sector prioritar.

Proiectele depuse pe măsurile 121 şi 123, în sesiunile anilor 2010 şi 2011, au fost punctate necorespunzător, sectorul legume, fructe şi cartof primind maxim 34 de puncte, faţă de 36 de puncte acordate sectorului de cereale.

Totodată, IMM-urile, atât cele producătoare de materie primă, cât şi cele procesatoare au punctajul maxim 8, însă IMM-urile care procesează materia primă provenită de la membrii asociaţi ai întreprinderii nu primesc nici un punct, criteriu profund discriminatoriu, care îngrădeşte dreptul procesatorilor din sectorul legume-fructe şi cartof de a obţine finanţarea proiectelor în acest domeniu, dacă nu deţin exploataţii agricole.

Sprijin pentru cartoful destinat industrializării: 2010 a fost ultimul an de subvenţionare a cartofului pentru industrie, valoarea sprijinului fiind de 150 lei/tona de cartof livrată procesatorilor autorizaţi.
Fermierii propun reluarea acestui ajutor, cu atât mai mult cu cât capacitatea de procesare la nivel naţional este de doar 75.000 tone/an, astfel că efortul financiar pentru acordarea acestui sprijin naţional ar fi foarte mic.

Majorarea subvenţiei pe acciza la motorină. Ţinând cont de complexitatea şi de costurile mai mari aferente culturii de cartof, cultivatorii de cartof solicită creşterea consumului specific de motorină cu cel puţin 100 l/ha.

În prezent, consumul specific este stabilit la 150 l/ha, or consumul real specific pentru obţinerea unei producţii agricole de nivel mediu este calculat la 332 l/ha pentru cartoful de consum şi de 320 l/ha pentru cartoful de sămânţă, într-o exploataţie cu terenuri comasate şi cu o textură uşoară a solului.

Cartoful de sămânţă. În documentaţia elaborată de reprezentanţii cultivatorilor de cartof, problema materialului de plantat a constituit un capitol consistent, întrucât calitatea cartofului de sămânţă are cea mai mare influenţă asupra producţiei.

Cultivatorii de cartof au cerut urgentarea aprobării actului normativ pentru acordarea subvenţiei pentru producerea materialului săditor la cartof, cu stabilirea speciilor şi a valorii ajutorului financiar pentru producţia internă de seminţe şi de material săditor certificat oficial, precum şi introducerea în cadrul schemelor de Plăţi Naţionale Complementare Directe în sectorul vegetal a unei sume pentru cartoful de sămânţă, întrucât producerea acestuia reprezintă o activitate mult mai laborioasă decât la speciile cu înmulţire prin „sămânţă botanică“.

 

Combaterea evaziunii fiscale în domeniu

Reprezentanţii producătorilor au propus ca pentru stoparea evaziunii fiscale, importul de produse extracomunitare şi intracomunitare care nu au fost certificate fitosanitar să fie supus controalelor fitosanitare.

Este necesară modificarea legislaţiei în domeniul eliberării certificatelor de producători agricoli, în sensul introducerii obligativităţii vizei asociaţiei în domeniu.

Tot pentru minimizarea evaziunii fiscale, s-a propus introducerea borderoului cu regim special şi a C.M.R. (contracte de transport rutier) cu regim special, obligatoriu însoţite de factură fiscală.
 
Reactivarea Consiliului pe produs
Producătorii de cartof doresc reînfiinţarea Consiliului pe produs „Cartof şi produse procesate”, organism instituţional la nivel naţional care a funcţionat în trecut în conformitate cu art. 1 din Ordinul MADR nr. 1281/2005, având caracter public-privat şi atribuţii în elaborarea, adoptarea şi implementarea politicilor pe piaţa produsului cartof şi derivatelor acestuia.

A doua întrunire a Grupului de lucru pentru cartof a avut loc pe 25 iulie a.c. la sediul MADR, cu participarea Federaţiei Naţionale a Cartofului din România şi a Institutului Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare a Cartofului şi Sfeclei de Zahăr. Secretarul de stat Daniel Botănoiu a promis că reprezentanţii instituţiilor publice competente vor elabora puncte de vedere şi note de fundamentare în vederea modificărilor legislative în conformitate cu propunerile reprezentanţilor producătorilor de cartofi.


MĂSURI PENTRU REVIGORAREA CULTURII CARTOFULUI ÎN ROMÂNIA

• Susţinerea cartofului la nivel naţional ca o cultură strategică pentru siguranţa alimentară şi nominalizarea ei ca o cultură de sine stătătoare, alături de plantele de câmp şi cele horticole;
• Ajutoare de stat pentru alinierea producţiei de cartof pentru sămânţă şi industrie la cerinţele standardelor europene, prin plăţi naţionale directe complementare PNDC 7 şi PNDC 8;
• Ajutoare de stat pentru consumul de motorină: 300 litri/ha faţă de 150 litri/ha, cât se alocă în prezent;
• Eliminarea dezavantajelor fiscale dintre producătorii de cartofi şi cei de cereale sau ai altor culturi de câmp prin: impozit anual pe profit şi amortizarea mijloacelor fixe utilizate pentru activităţi sezoniere;
• Eliminarea evaziunii fiscale;
• Crearea unui fond anual pentru situaţii de urgenţă la Ministerul Agriculturii, necesar despăgubirii fermierilor în caz de carantină şi catastrofe naturale;
• Promovarea proiectului „Fabrică de procesare a cartofilor şi legumelor”.


CEA MAI MICĂ PRODUCŢIE DIN ULTIMII 20 DE ANI

Producătorii de cartofi din Harghita recoltează, în acest an, cea mai mică producţie de cartof din ultimii 20 de ani, din cauza secetei care a afectat serios întreaga suprafaţă cultivată, susţin reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita.

S-a recoltat aproximativ 30% din suprafaţa cultivată, iar producţia medie este de 8,8 tone/ha, în condiţiile în care anul trecut se înregistra o producţie medie de 21 tone/ha, a spus directorul executiv al DADR Harghita, Torok Jeno, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, există parcele de pe care s-au recoltat doar 4 tone la hectar, dar şi altele de pe care s-au obţinut 16 tone la hectar, sub media anului trecut. Torok Jeno a explicat că doar pentru 10-30% din producţie, cartofii au mărimea potrivită pentru consum, restul putând fi folosiţi pentru sămânţă sau pentru furajare. “Avem cea mai mică producţie de cartofi din ultimii 20 ani, în condiţiile în care anul trecut am avut cea mai mare producţie. Seceta a fost extrem de severă, cum nu a mai fost din 1946 încoace, fapt ce a afectat serios cultura cartofului”, a adăugat Torok Jeno.

Directorul DADR Harghita a precizat că, în acest context, a crescut şi preţul kilogramului de cartofi, care este cuprins între 0,90 lei şi 1,10 lei, în vreme ce la cartoful de dimensiuni mici, folosit pentru furajare, preţul este cuprins între 0,35 şi 0,40 lei, valoare la care se vindeau anul trecut cartofii de consum.
Cartoful este cultura de bază în Harghita, fiind cultivat pe aproximativ 10.500 hectare.

Vizualizat: 470 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?