Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Campanie de toamnă... pe datorie

Publicat: 10 decembrie 2013 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După un an agricol bogat în roade, dar sărăcit de preţurile mici, pentru a ieşi la liman cu lucrările de însămânţare a culturilor de toamnă, fermierii români au apelat fie la mărunţişul rămas prin buzunare, fie la împrumuturile de la furnizorii de inputuri

Click pe poza pentru galerie!

Agricultorii susţin că pe o piaţă a produselor agricole atât de instabilă, un singur lucru rămâne neschimbat: cheltuielile cresc, indiferent de producţie, de condiţiile meteorologice sau de piaţa agricolă europeană. „Costurile pe diviziile de culturi cresc de la an la an. Faptul că anul trecut au fost nişte preţuri bune la produsele agricole a încurajat furnizorii de inputuri să crească şi ei preţurile.

Inputurile s-au scumpit, dar piaţa cerealelor a căzut foarte tare, mai ales la noi în România. Se pare că noi suntem membri ai Uniunii Europene numai atunci când trebuie să respectăm nişte reguli, dar când este vorba de o piaţă unică, nu ne mai sprijină nimeni”, ne-a spus Marcel Cucu, vicepreşedintele Asociaţiei de Producători Agricoli Brăila.

Potrivit acestuia, anul trecut a existat o justificare a creşterii preţurilor seminţelor. „Anul trecut, furnizorii de seminţe au fost nevoiţi să crească preţul pentru că nu a existat producţie suficientă. Dar să nu vă aşteptaţi cumva ca anul acesta, având condiţii bune şi producţii pe măsură, furnizorii de inputuri să revizuiască preţurile. Nu! Ele rămân la nivelul respectiv. Sperăm ca în următoarea campanie, cel puţin să se menţină”, ne-a explicat Marcel Cucu.

 

Fermierii intră datori în noul an

Fermierul brăilean a precizat că mai toate lucrările din campania de toamnă sunt făcute... pe datorie. „Anul acesta a fost foarte dificil să finanţăm campania de toamnă. S-au creat datorii mari în zonele irigabile către furnizorii de energie, către ANIF, din cauză că nu s-au valorificat în totalitate produsele agricole şi banii nu au fost suficienţi pentru acoperirea costurilor la scadenţe. Agricultorii au făcut eforturi foarte mari pentru a-şi finanţa activitatea, evident, unii împrumutându-se şi la bănci”, a spus Marcel Cucu.

Consumul de motorină utilizată pentru efectuarea lucrărilor solului şi însămânţarea culturilor constituie o parte importantă a cheltuielilor campaniei de toamnă. Aici, fermierii au un „off” greu de spus. „Anul trecut, domnul ministru Constantin, cu o nonşalanţă condamnabilă, a acceptat semnarea unui act normativ care ne-a lipsit de tot ajutorul pentru motorina utilizată în agricultură alocat semestrului al doilea, cel mai mare consumator de combustibil. Suntem singura ţară din Europa unde se practică asemenea preţuri la motorina utilizată în agricultură”, a spus deznădăjduit fermierul.

 

“Am vândut aproape degeaba”

Fără îndoială, agricultorii raportează costurile cu înfiinţarea culturilor la preţul de valorificare a recoltei din sezonul agricol precedent, urmărind în final un profit cât de cât. Din acest punct de vedere, după vânzarea producţiei agricole din acest an la preţuri derizorii, dezamăgirea este şi mai mare. „Preţurile la inputuri în această campanie de toamnă nu se justifică, atâta timp cât noi am vândut aproape degeaba grâul, floarea soarelui şi porumbul. Furnizorii susţin că au coborât puţin preţul, dar nu suficient încât să se observe.

Pentru noi, ca fermieri, nu se mai regăseşte profitabilitatea decât de la 6-7 tone/ha în sus, iar această producţie, mai ales la solurile de categoria a treia sau a patra, este mai greu de realizat, iar dacă investeşti în plus, lucrezi efectiv degeaba. Chiar dacă în toamna aceasta am avut condiţii favorabile pentru înfiinţarea culturilor, intru în noul an cu pesimism: cu preţurile produselor agricole de la ora actuală nu putem acoperi costurile de producţie”, ne-a declarat Valentin Kovacs, fermier din judeţul Timiş.

 

Lucrările de toamnă - 50% din costul total al culturii

Fermierul timişean a făcut un calcul succint al costurilor cu înfiinţarea culturilor de toamnă. „Am investit undeva la 52% din valoarea culturii şi vă pot da referinţe. Sămânţa de bază, fie că se numeşte triticale, grâu sau orz, este 7 lei/kg. Pentru un hectar îmi trebuie 200 kg şi deja am cheltuit 1.400 lei doar cu sămânţa. Îmi mai trebuie 6 saci de îngrăşăminte: 3 complexe şi 3 cu azot, a câte 100 lei fiecare, adică 600 lei, adunat cu cei 1.400 lei, ajungem deja la 2.000 lei, fără să mai pun la calcul erbicidul şi cele două tratamente minime, tehnologia strict necesară, nu mai mult”, ne-a explicat Valentin Kovacs.

La o investiţie de 3.000 lei/ha, în condiţiile unei tehnologii minime, “pentru a putea recupera ce am cheltuit ar trebui să vindem păioasele şi porumbul la un preţ de cel puţin 0,9 lei/kg, iar floarea soarelui, de la 1,8 lei/kg în sus, nu pe jumătate”, a mai spus acesta.

 

Scadenţa la recoltare, o „gură de oxigen”

În condiţiile în care sursele de bani pentru finanţarea campaniei de toamnă sunt limitate, fermierii se bucură de fiecare sprijin, mai ales atunci când timpul de executare a lucrărilor este destul de scurt. Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Botoşani, ne-a spus că faţă de anul trecut preţurile la seminţe, la pesticide şi la îngrăşăminte sunt cam la acelaşi nivel, dar raportat la preţurile de valorificare a recoltei, fermierii ies în pierdere.

„Anul acesta am avut o recoltă bogată, dar noi nu trebuie să ne gândim la ce producţii obţinem, ci la câţi bani ne rămân în buzunar după ce scădem cheltuielile. Dacă anul acesta vindeam la un nivel de 65% din preţul lui 2012 era o limită a bunului simţ, dar ca să ajungi să vinzi porumbul cu 30% din preţul de anul trecut, e bătaie de joc, în condiţiile în care totul pe piaţă se scumpeşte”, ne-a spus Doru Andrici. El a precizat că plata inputurilor la recoltare este un sprijin cu adevărat important pentru cei mai mulţi dintre fermieri

. „Este practic gura de oxigen pentru agricultori. Faptul că distribuitorii te creditează până la recoltă înseamnă foarte mult, pentru că fără bani, ne-am cam uita unii la alţii”, spune agricultorul.

Cu toate că preţul plătit la recoltare este mai mare, fermierii sunt mulţumiţi că îi creditează totuşi cineva. „Ajutorul constă în faptul că ai tot ce îţi trebuie la timp pentru a respecta verigile tehnologice”, a conchis Andrici.

 

Probleme la recuperarea TVA-ului e la fisc

Preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Botoşani, Doru Andrici, ne-a prezentat situaţia dificilă în care se găsesc fermierii atunci când vor să-şi deducă TVA-ul la inputurile achiziţionate pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor. „La nivelul judeţului Botoşani sunt probleme cu privire la controalele pentru returnarea de TVA. Vine ANAF-ul şi spune aşa: «Mie îmi limitezi consumul de îngrăşăminte sau pesticide la atât, pentru că atât am primit în schema de tehnologie cadru de la Direcţia Agricolă»”, spune Doru Andrici.

Acesta susţine că acest lucru nu este posibil în condiţiile în care fiecare agricultor, în funcţie de ceea ce îşi propune să realizeze, face anumite investiţii. „Degeaba vreau eu să fac 6 tone de grâu pe hectar, dacă vine ANAF-ul şi spune: «Direcţia Agricolă zice să dai doar 100 kg de azot; de ce dai 150 kg? 50 kg nu sunt deductibile!», iar situaţia se repetă la consumul de motorină pentru lucrările de pregătire a patului germinativ”, spune liderul agricultorilor din Botoşani.

Potrivit lui Andrici, fiscul a primit o tehnologie cadru care se raportează la tractorul U 650 şi combina C 12. „Nu este corect, pentru că tehnologia poate fi diferită de la un fermier la altul, chiar dacă sunt vecini. Nu dăm banii aiurea. Ce fiermier ar da nişte bani în plus în condiţiile în care noi strângem şurubul cât putem de tare?! Dar sunt paşi tehnologici peste care nu poţi să sari, pentru că dacă nu îi dai hrană plantei - îngrăşăminte, pesticide şi tratamente -, ai terminat-o.

De asemenea, se poate ca într-un an să faci trei tratamente, iar în altul, doar unul. La fel şi la sămânţă, ne este impus un număr de kilograme, dar noi nu mai cumpărăm sămânţa la kilogram, ci la numărul de boabe. Eu ştiu ce densitate de plante vreau să am, îmi fac un calcul şi iau un sac cu 50.000 sau 70.000 de boabe. Pe mine nu mă interesează kilogramele, ci numărul de plante. Unii fermieri au făcut şi studiul agrochimic, care arată exact ce necesar de substanţe are solul, dar nu au vrut să îl ia în calcul”, ne-a explicat acesta.
Î

n încercarea de a soluţiona această problemă, agricultorii au solicitat Direcţiei Agricole o nouă întrevedere cu reprezentanţii ANAF, pentru revizuirea tehnologiei cadru.

Vizualizat: 478 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?