Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Campanie aproape de final

Publicat: 18 noiembrie 2015 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În luna noiembrie se încheie majoritatea lucrărilor agricole în cultura mare, efectuarea ogoarelor de toamnă fiind, practic, ultima activitate desfășurată în câmp. 

Click pe poza pentru galerie!

În aproape toate exploatațiile agricole din regiunea Banatului, însămânțările de toamnă au fost finalizate la jumătatea lunii noiembrie, ultimele culturi pentru care s-au încorporat semințele în sol au fost cele de triticale. 

 

TIMIȘ

„Am de toate, n-am nimic, sunt sărac și sunt calic!”

În județul Timiș, unitate administrativ-teritorială care deține o suprafață de 530.808 hectare de teren arabil, ocupând 40% din suprafața agricolă a Regiunii 5 Vest, vremea a fost prielnică, a ținut cu bunii gospodari ai ogoarelor. Din situația existentă la DADR Timiș rezultă că s-a încheiat semănatul celor aproximativ 40 de mii de hectare programate a fi însămânțate cu rapiță, orz, orzoaică de toamnă, grâu de toamnă și triticale. 

„A fost o perioadă nu optimă, dar bună, umiditatea și temperatura s-au încadrat în limitele favorabile efectuării în bune condiții a lucrărilor campaniei de toamnă. Există create premisele ca până în jurul datei de 25 noiembrie să se încheie și programul ogoarelor de toamnă”, ne-a declarat Viorel Matei, fermier care lucrează la Cenad câteva mii de hectare de teren. 

Producătorul agricol ne-a relatat că lucrările s-au efectuat mai greu, fie din cauza băltirilor, fie din cauza unor deficiențe de organizare a activității în câmp, dar cel mai mult pentru că nu mai sunt bani pentru continuarea lucrărilor agricole. Viorel Matei regretă faptul că după Revoluție a continuat să lucreze în agricultură: „În acest an am avut băltiri pe aproape 20 la sută din suprafața de păioase și am pierdut producția respectivă. În urma secetei au fost afectate culturile de floarea-soarelui și de porumb în proporție de 60 la sută, de am rămas, practic, cu picioarele goale!”a susținut agronomul.

Acesta ne-a spus că a așteptat cu sufletul la gură banii de la APIA, care nu mai vin. „Am făcut însămânțările de toamnă pe versurile unui cântec la modă care ni se potrivește nouă, fermierilor: «Am de toate, n-am nimic, sunt sărac și sunt calic!» Am semănat în jur de 800 de hectare de grâu, 400 ha de orz și acum am încheiat cu 200 ha de triticale. Nu am rapiță pentru că nu-i o zonă productivă pentru această cultură, am avut mazăre - peste 300 de hectare, ceea ce voi semăna din nou, 150 ha de soia și restul floare și porumb. Orzul este foarte frumos, arată mai bine decât anul trecut, are o dezvoltare excepțională!”

 

Fertilizare cu minim de îngrășăminte

Cultivatorul a aplicat o nutriție echilibrată a orzului cu îngrășăminte chimice complexe NPK triplu 15, în doză de 250 kg/ha. În primăvară va constata ce cantitate de îngrășăminte va aplica, pentru că a semănat orzul în mare parte după mazăre și soia și vrea să vadă aportul de azot lăsat în sol de aceste culturi legumicole.

”Prețurile au fost mici, producțiile la fel, subvențiile de la stat nu au venit, ceea ce s-a promis de la APIA e o minciună; iată suntem în data de 7 noiembrie și nu a intrat un ban de nicăieri. Semnificativ de dureros mi se pare faptul că majoritatea producătorilor agricoli care au înființat culturile de toamnă nu au aplicat necesarul de îngrășăminte chimice pentru că nu au avut bani. Și aceasta pentru că producătorii și distribuitorii de îngrășăminte nu se prea înghesuie să încheie contracte cu plata la recoltare, deoarece am avut doi ani cu deficit în ceea ce privește producțiile, iar credibilitatea producătorilor au pierdut-o și pentru că finanțarea de la APIA nu a venit la timp. Au fost măsuri politice de propagandă, dar nu practice!”, a susținut fermierul timișean. 

Cu grâul va fi o problemă, nu a fost fertilizat la înființarea culturii. „O voi face-o, probabil, la primăvară când o să am bani, când va da APIA banii, mă duc să fertilizez. Asta înseamnă o diminuare a producției de cel puțin 20-30 la sută din potențial, sămânța trebuie să găsească mâncare în sol, dar asta e!”, ne-a declarat resemnat Viorel Matei. 

 

CĂLĂRAȘI

Un sezon agricol cu probleme

În ferma președintelui Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din Călărași, Alexandru Baciu, lucrările de sezon „decurg prost”, potrivit afirmațiilor fermierului. Acesta ne oferă și explicațiile: ”În campania de primăvară am avut băltiri pe aproape 70 la sută din suprafață și am semănat cu o lună de zile mai târziu, drept consecință și recoltatul s-a amânat tot cu o lună de zile. Și la ora actuală (7 noiembrie) mai recoltez, mai am cam 300 ha de soia și 200 ha de porumb. Dacă mă ajută Cel de Sus, spre sfârșitul săptămânii viitoare voi încheia strânsul recoltei din câmp”. Potrivit aprecierilor cultivatorului, anul acesta, producțiile obținute sunt mulțumitoare, nu au fost peste medie, dar la un nivel acceptabil. „Mă voi opri cu însămânțările de toamnă; dacă voi continua, voi ieși în pierdere. Așa că, voi face ogor pentru culturile de primăvară, voi merge pe soia, porumb și floarea-soarelui!”, a precizat agricultorul.

În ferma călărășeanului, planul ogoarelor de toamnă cuprinde o suprafață de circa 3000 de hectare. În acest sezon de cultivare a semănat 1500 de hectare cu orz, pe care le-a fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ chimic complex cu aport mai mare de azot. Acesta susține că sunt probleme cu primirea banilor de la APIA, dar ele nu depind de fermierii beneficiari. Au fost virate numai sumele cuvenite pentru motorină.

 

BACĂU

„Nu am abandonat arătura!”

În seara zilei de 6 noiembrie, inginerul mecanic Mihai Pantelimon, fermier din Bacău, supraveghea arăturile de toamnă, lucrare executată la lumina farurilor, pe o solă din comuna Letea. În plină activitate era o formație de trei tractoare mari, conduse de Vasile Lazăr, Ion Diaconu și Nicușor Giurgea. Adâncimea de lucru a arăturii era de vreo 28-30 cm. „Noi arăm în fiecare an, nu am abandonat arătura, lucrarea de bază a agriculturii, terenurile sunt grele, de luncă, trebuie arate în fiecare an. Am terminat însămânțările pe 420 de hectare cu grâu, în toate fermele din Letea, Tătărăști și Sascut din cadrul grupului de producători Agromold. Se lucrează destul de bine. Ne-am dotat cu gama de mașini și utilaje agricole adecvate iar în vară, imediat după recoltarea culturilor, am arat și am discuit. În această toamnă am mai intrat cu un combinator. Întrucât am semănat bine și la timp, avem cel puțin 280 ha de cultură răsărită. Ne așteptăm ca în zilele următoare, tinerele plante de grâu să îmbrace în verde câmpul și pe celelalte suprafețe însămânțate”, ne-a declarat fermierul. Acesta a susținut că a fertilizat întreaga suprafață cu 175 kg/ha de îngrășăminte chimice complexe NPK 18:48:0 și a folosit genetică românească de la Institutul Fundulea - soiurile Glosa și Dropia -, dar și soiurile germane de la Biocrop: Potenzial, Akteur și Arktis.

 

Proiect pe irigații

„Eu nu am semănat orz anul acesta. Am rapiță pentru înverzire, dar cred că o vom lăsa pentru cultură comercială, că este frumoasă, irigată, erbicidată și hrănită corespunzător”, a adăugat cultivatorul băcăuan. Mihai Pantelimon era bucuros că în această vară a accesat un proiect pe irigații, prin care s-a dotat cu patru tamburi, patru rampe de 40 m și două motopompe Iveco de 86 CP, valoarea totală a investiției ridicându-se la aproximativ 150 mii de euro, cu 50% contribuție proprie. „Am pus în funcțiune echipamentele de udare, am irigat o parte din rapiță și porumbul, dar fără efect prea mare la porumb, unde ne-am închis cu circa 5 tone/ha. Tragem apa dintr-un canal ce vine din lacul de acumulare a microhidrocentralei Bacău 2. Împreună cu încă patru fermieri din zonă am depus la AFIR un proiect de un milion de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare a sistemului de irigații”, a susținut fermierul.

În legătură cu banii promiși, numai vorbe. „Așteptările au fost foarte mari de la Ministerul Agriculturii, de la Guvern, deocamdată privim la cer, banii se dau numai la TV și în ziare, numai vorbe. Am folosit adeverința de la APIA pentru a mă împrumuta la CEC 70 la sută din 51 euro/ha acordați de UE subvenția pe suprafață. M-am mai descurcat oleacă cu motorina, în rest nu se știe nimic!”, a adăugat Mihai Pantelimon, menționând că are declarate suprafețe de culturi afectate de secetă și așteaptă banii promiși pentru despăgubire.

 

VRANCEA

O campanie agricolă pe sfârșite

La jumătatea lunii noiembrie, Cătălin Leica, fermier din Vrancea, lucra pe tractorul Fendt la semănatul ultimelor suprafețe de grâu din cele 150 de hectare programate în zona Gugești. După cum ne-a declarat, semănătoarea era bine reglată ca să încorporeze semințele în patul germinativ la o adâncime de 4-5 cm. Sola a fost cu porumb și era nevoie de două treceri cu discul greu. În același timp, grâul a fost fertilizat cu îngrășăminte chimice complexe NPK 20:20:0, în doză de 200 kg/ha. „De mâine pregătim ogoarele de toamnă pe 150 de hectare, sper ca într-o săptămână să închei lucrarea dacă vremea va fi bună. Eu cultiv genetică românească, soiurile de grâu de la Fundulea - Miranda și Glosa și orzul Mareșal. Am pus o suprafață mică de orz pentru că nu am mai avut timp de semănat, am avut mult porumb și am întârziat cu lucrările din recoltare”, a precizat Cătălin Leica.

 

Culturi calamitate

Fermierul a afirmat că după frontul de ploi solul s-a lucrat destul de bine. Cei care nu au avut terenul arat și pregătit din vară și care au așteptat ploile, nu au culturile dezvoltate corespunzător; cine a făcut lucrările imediat după recoltat - arat și discuit - acum au câmpurile înverzite. „Nu mai pun rapiță, am avut în cultură doi ani la rând și a fost compromisă sută la sută. În această vară am porumbul calamitat în proporție de 60 la sută și floarea-soarelui pe 40 la sută din suprafață”, a încheiat fermierul. 

Așadar, după un an greu, încheiat cu mare dificultate, iată că fermierii noștri au reușit și de această dată să însămânțeze culturile care vor da pâinea anului viitor. 

 

 

CRIZA POLITICĂ ÎI AFECTEAZĂ PE TOȚI FERMIERII

„Actuala criză politică ne afectează pe noi toți. Nu știu dacă este vreun fermier care să nu aibă vreun contract de leasing. Vă dați seama că în perioada noiembrie-decembrie trebuie plătite ratele în euro! Moneda națională s-a depreciat ca urmare a crizei politice. Degeaba a ieșit guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isăprescu, să calmeze spiritele, declarând că așteaptă ape limpezi! Ce ape limpezi, când iese lumea în stradă?! De acum înainte, timp de șase-șapte luni sau un an nu se va mai mișca nimic în economie, o să vedeți! Noi, fermierii, nu vom ieși să manifestăm, ne-ar ajuta pe noi să se înțeleagă ca tot poporul să mănânce românește: să consume grâul nostru, carnea noastră, laptele nostru!”, ne-a declarat Alexandru Baciu. 

 

Vizualizat: 488 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?