Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Campanie agricolă dificilă în luna lui Brumărel

Publicat: 23 octombrie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În luna octombrie, activitatea din câmp cunoaște noi ritmuri de lucru, agricultorii desfășurând un volum substanțial de muncă, întrucât semănatul grâului, ce constituie principala lucrare din campania de toamnă, se suprapune cu strânsul recoltelor la culturile de primăvară. 

Click pe poza pentru galerie!

Fiecare fermier este conștient că orice zi irosită, orice operațiune întârziată poate avea consecințe nedorite în ceea ce privește nivelul cantitativ și calitativ al producției.   

 

BRĂILA

„Am pus bazele unui an agricol promițător!”

Inginerul Costică Măcelaru poate sta deocamdată linștit, a finalizat campania însămânțărilor de toamnă așa cum și-a dorit, la timp și fără a face rabat de la calitatea lucrărilor. Fermierul are în exploatare 500 hectare în zona Bordei Verde - Lișcoteanca, din inima Bărăganului brăilean. „Am înființat 140 hectare de rapiță, cultura arată de la excelent în sus. A fost un atac al dăunătorilor, dar plantele au avut o creștere semnificativă și s-a depășit momentul critic. Acum mă pregătesc să aplic un stabilizator de creștere pe bază de clormequat clorură. Îl am pe stoc; produsul e menit să blocheze dezvoltarea plantelor care au ajuns la fenofaza de șapte frunze. Dacă nu voi interveni imediat în cultură, în două săptămâni plantele vor avea tijă”, ne-a explicat cultivatorul brăilean.

Fermierul are semănate 200 de hectare cu grâu de la KWS dintr-un soi cu adevărat fantastic, denumit Exotic, care în zonele de favorabilitate optimă poate da producții de până la 9800 kg/ha. “Îl cultiv de trei ani, am avut recolte de grâu, mai ales în acest an, cum nici nu am visat vreodată că pot prinde în Bărăgan, mai ales în condițiile anului 2015”, spune fermierul, dezvăluindu-ne în continuare câteva file din „tehnologia succesului”. „Acum doi ani am administrat pe fiecare hectar între 30 și 35 de tone de gunoi de pasăre, am făcut tratamentele foliare ca la carte, iar la 21 de zile am revenit cu un fungicid. Și când recoltez, paiul de grâu este verde la bază și spicul este mare cât vrabia și uscat”, a explicat ing. Costică Măcelaru, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Brăila. 

Producătorul agricol susține că în tot județul Brăila au fost aceleași condiții de lucru; cine nu a arat când se putea intra cu plugul, va pierde la producție, deoarece lucrarea făcută toamna târziu nu se compară cu cea de vară. „Nu mă laud cu ce-am făcut, dar la mine a trecut combina, a doua zi a venit plugul iar a treia zi combinatorul a făcut lucrarea solicitată pentru un pat germinativ compactat”, a precizat Măcelaru. 

Terenul fermierului este amenajat la irigat, dar, în 2015, nu a dat nici o picătură de apă pentru că nu a fost cazul. „După seceta năpraznică ce ne-a chinuit în iunie, iulie, august și în prima jumătate a lunii septembrie, au venit și ploile la comandă! În această campanie de însămânțări, pot să afirm cu tărie, că am pus bazele excelente unui an agricol promițător”, a conchis Costică Măcelaru.  

 

CONSTANȚA

Teren greu de lucrat, utilaje defectate, culturi nerăsărite 

În județul Litoralului, în ferma lui Gheorghe Lămureanu, semănatul grâului s-a încheiat spre mijlocul lunii septembrie. „În două zile, terminăm dacă ne lasă timpul, dar văd că s-a anunțat și în zona noastră un front de precipitații în zilele următoare. Suntem gata cu 200 de hectare de rapiță, am semănat 200 ha de orz și 600 de hectare de grâu. Culturile sunt nerăsărite din cauza secetei, doar grâul însămânțat mai devreme dă primele semne de dezvoltare vegetativă”, ne declara fermierul la acea vreme.  

Gheorghe Lămureanu afirmă că în Dobrogea este secetă pedologică severă. Nu mai plouase din luna august și abia în toamnă au căzut 10 litri de apă. Anul acesta, între Paști și Sf Maria pământul nu primise binecuvântarea ploii.    

„Terenul s-a lucrat foarte greu, mult mai greu decât anul trecut, ne-a pus la pământ toate utilajele de pregătit solul și toate semănătorile. Nu știu cum, dar firmele străine de mașini și utilaje agricole parcă le fac pentru români în așa fel încât în cinci ani să se distrugă, să se autodistrugă, de parcă suntem protagoniști în filmele astea stiințifico-fantastice. După al doilea an de utilizare a tractorului, am avut câte patru-cinci pene, de am ajuns să aruncăm cauciucurile la tractoare de 200-230 CP, anvelope care nu au nici două campanii agricole de funcționare. Un pneu mi-a făcut explozie rulând pe șosea! Și stai și aștepți acolo 10 zile ca să-ți aducă un cauciuc din Olanda. E o tâmpenie!”, și-a arătat nemulțumirea și revolta fermierul constănțean. 

Producătorul agricol a continuat spunând că „noi, românii, aveam oțel de două ori mai bun la organele active ale utilajelor agricole. În această campanie, am abandonat discurile grele, noi, moderne, aduse din import, și le-am folosit pe cele românești”. 

Lămureanu susține că este evident că în ferma lui, de 1500 de hectare, „cheltuielile pe hectar din cauza uzurii premature a mijloacelor de mecanizare vor crește cu cel puțin 25 la sută față  de normal!” 

 

IAȘI 

Culturi bine lucrate, în așteptarea ploii

Președintele Asociației Uniunii Producătorilor Agricoli Privați Iași, Marian Theodor Topală, aștepta cu destulă nerăbdare ploaia, ca toți fermierii din această parte de țară. „Am reușit și am semănat 150 de hectare de rapiță, care se prezintă foarte bine. În ciuda deficitului de apă din sol, plantele au undeva la 6-8 frunze. Aștept cu nerăbdare ploaia asta care se tot anunță și nu mai vine. Am făcut până acum două tratamente fitosanitare cu insecticid de contact, pentru că am avut un atac foarte mare de viespea rapiței. De asemenea, am aplicat și un tratament cu un fungicid, iar în condițiile astea de temperaturi ridicate a trebuit să aplic un regulator de creștere pentru a stopa dezvoltarea plantelor”, ne-a declarat cultivatorul ieșean.  

 

Recurs la agricultura conservativă

În ferma lui, la începutul lunii octombrie, se semăna grâul. „Mi-am planificat undeva la 170 de hectare de grâu. Eu, de cinci ani de zile, cultiv numai grâu austriac, cu înfrățire în primăvară, din cauza secetei, pentru că nu-mi convine să înfrățească în toamnă, să-mi consume apa din sol, iar în primăvară să sufere în lipsa umidității”, a precizat Marian Topală. 

După cum aflăm, cultura a semănat-o în pământ uscat; deci, în lipsa umidității, nu a răsărit. Ferma dispune de semănători de precizie, moderne, tractate de utilaje cu mulți cai putere. „În general, practic o agricultură conservativă prin adoptarea sistemului minimum tillage. Scarific și apoi vin cu un disc. Am evitat pe cât posibil utilizarea plugului. La fel ca și anul trecut, se menține seceta instalată încă din 2014. Pe terenurile pe care le lucrez eu nu a plouat de la 20 august. Acum să sperăm că deficitul de apă din sol se va reface, poate o să avem o iarnă bogată în zăpadă și fără viscol. Dacă va continua seceta și în anul viitor, nu știu cum putem să ne acoperim datoriile, nu mai vorbesc aici de profit”, a precizat agricultorul.  

Fermierul este îndreptățit să fie îngrijorat. Anul trecut a avut parte de secetă, iar în vară grindina i-a culcat la pământ 380 hectare de culturi. Calamitate sută la sută! „Vreau să cred că rapița va fi pentru mine un loz câștigător, am pus bazele unei culturi bune de rapiță și vreau să o pot valorifica la un preț bun, să mă ajute să-mi continui activitatea”, a conchis președintele Asociației Uniunii Producătorilor Agricoli Privați Iași.

 

GALAȚI

Cu utilajele în fermă și cu ochii pe prognoze

În prima decadă a „Brumărelului”, am efectuat un raid prin câteva ferme din nordul județului Galați, prilej cu care am putut vedea la fața locului cum lipsa precipitațiilor produce îngrijorare producătorilor agricoli din acest areal geografic. Pregătirea terenului se face în condiții extrem de grele, cu mai multe treceri ale agregatelor pentru a realiza un pat germinativ optim în vederea înființării culturilor de toamnă. În multe ferme, mai ales în cele mici, lucrările de sezon sunt întârziate. 

Astfel, Viorel Olaru, cultivator care exploatează 460 hectare preluate în arendă în zona Cărăpcești, ne spunea că în ultimele săptămâni au căzut doar 10 litri/mp, în două reprize, ploi insuficiente pentru semănatul grâului. 

Fermierul stă cu mașinile și utilajele agricole în parc și cu ochii pe cer sau lecturând buletinele despre starea vremii. „Am înființat cultura de rapiță pe 42 ha, a răsărit în două etape, îi trebuie ploaie pentru o dezvoltare vegetativă normală”, ne-a declarat cultivatorul.  

La grâu nici nu s-a apucat să însămânțeze. Și-a propus 90 de hectare, dar după recoltarea porumbului nu poate intra în teren. Motivul: „Am resturi vegetale pe care ar fi trebuit să le bag în pământ, dar nu pot să ar”. 

Nici cu orzul nu este mulțumit fermierul gălățean, cu toate că are o solă cu plante bine dezvoltate. „Am înființat 43 ha cu orz, dar nu toate plantele au ieșit din pământ. Pe tarlalele unde m-am dus mai târziu cu o zi la semănat, cultura încă germinează!”, a explicat gălățeanul. 

 

Floarea-soarelui nerecoltată 

În timp ce treceam pe un drum de exploatație, am putut vedea sole de floarea-soarelui rămasă nerecoltată, cu capitulele mari cât... microfonul, dar și parcele acoperite de coceni de porumb și suprafețe de teren nelucrate. 

În ferma inginerului Claudiu Gavril, de la Corod, care lucrează 1200 ha, s-a putut lucra în condiții aproape normale. Imediat după recoltarea culturilor de primăvară, a trecut la agricultura conservativă, apa fiind cel mai prețios element din tehnologia de cultivare a plantelor. „Mi-am încheiat lucrările din campania de însămânțări la timp și în condiții de calitate, grație cultivatorului Tiger și a semănătorii de mare performanță, achiziționată nu demult, cu care am însămânțat direct în miriște. Sunt mulțumit de felul cum arată câmpul. Culturile de rapiță și grâul, care ocupă circa 85% din suprafață, au răsărit și se dezvoltă uniform”, ne-a declarat tânărul fermier.

În Ungureni, Nicușor Berescu supraveghea încorporarea semințelor de grâu pe ultimele suprafețe însămânțate. „Vremea este bună de lucru, vreau să termin lucrarea înainte de a veni ploile. Am lucrat destul de greu la pregătirea terenului, dar după cum arată culturile de rapiță și de orz, sunt optimist, sper să prindem un an agricol ceva mai bun decât acesta, care să ne readucă speranța în suflet!”, a precizat producătorul agricol gălățean.     

Vizualizat: 500 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?