Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Campania de toamnă, o mare decepție

Publicat: 01 octombrie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Producția de cereale a fost cum a fost, însă campania agricolă de toamnă pare sortită eșecului. Seceta prelungită și lipsa unor mijloace de combatere a efectelor acestui fenomen au făcut ca pierderile de recoltă să fie însemnate. 

Click pe poza pentru galerie!

Cine va obține opt tone de porumb la hectar se poate declara mulțumit, în condițiile în care sunt zone unde media la hectar nu depășește 3,5 tone. Despre calitate nu putem vorbi, iar dacă luăm în calcul și prețurile, nejustificat de mici, putem înțelege dezamăgirea pe care o afișează majoritatea celor care cultivă pământul.

 

IALOMIȚA

Un caz fericit, dar izolat

Nicolae Sitaru a recoltat o parte din suprafața de 1.087 de hectare însămânțate cu porumb și din primele estimări rezultă o producție medie de 8,5 tone la hectare. Este un caz fericit, dar totuși izolat. Tot ce recoltează pune la păstrare, pentru că nu vrea să iasă în pierdere. „Nu vând nimic acum. Prefer să aștept, chiar dacă există riscul să scadă și mai mult prețul. La noi în zonă porumbul se vinde cu 560-570 lei tona, iar la floarea-soarelui se oferă în jur de 1.400 lei pe tonă”, ne-a mărturisit proprietarul Elsit Com. Și floarea o va depozita. O parte din producția de grâu a valorificat-o, primind între 700 și 750 lei pe tonă. A ieșit mai bine atunci, pentru că prețurile au scăzut între timp. „Aștept să văd cum voi încheia campania de toamnă și, în funcție de rezultate, vom decide ce facem mai departe. Ar fi nevoie de ceva investiții în parcul auto”, spune fostul președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

 

Pierderi de 50% din cauza secetei

La nici o sută de kilometri mai la est, în ferma lui Ștefan Poienaru din Fetești, situația este cu totul alta. „Am început recoltatul porumbului, iar pierderile sunt de circa 50 la sută din cauza secetei. În loc de 7 tone la hectar, vom obține doar 3,5 tone. Pierderile sunt undeva între 1.500 și 2.000 de lei pe hectar. Pe de altă parte, prețul este foarte prost, 135 de euro tona, asta înseamnă nici 60 de bani per kg”, se plânge administratorul de la Agrofam Holding, care a alocat 700 de hectare culturii porumbului anul acesta. „Din păcate, noi am ales să irigăm cultura de soia. Am avut totuși o solă cu porumb de vreo 150 de hectare pe care am irigat și producția e cu 2 tone mai mare”, constată omul de afaceri. 

Soia a cultivat pe o mie de hectare, aceeași suprafață fiind ocupată cu floarea-soarelui, din care aproximativ 700 hectare au fost irigate. „La floare mizăm pe o producție de 2,7 tone, iar unde nu am irigat, nu vom recolta mai mult de o tonă pe hectar. Pentru noi este an foarte prost în comparație cu precedentele două sezoane”, consideră Poienaru. La culturile de toamnă a înregistrat pierderi de o tonă și jumătate, atât la grâu, cât și la orz. A cultivat și rapiță, însă a fost obligat să o întoarcă, tot din cauza lipsei de precipitații. Producția de cereale a valorificat-o la recoltare. A vândut cu 165 de euro tona de grâu și cu 145 euro tona la orz.

 

TIMIȘ

Producții la jumate din potențial

În vestul țării, arșița de pe timpul verii a înjumătățit producțiile. Ianco Zifceak, proprietar al grupului de firme Maxagro, alături de fratele său Iojic, nu-și poate ascunde nemulțumirea față de rezultatele înregistrate sezonul acesta. „Din păcate, nu este un an prea bun. La porumb, mizăm pe o producție de 5 tone la hectar, undeva la jumate față de anul trecut, iar la floare nu cred că vom depăși 2 tone. Pierderile sunt cauzate de seceta din lunile iulie și august. Chiar dacă au mai căzut ploi, din cauza temperaturilor foarte ridicate pe o perioadă lungă de timp au fost pârjolite culturile. Problema asta e la nivelul întregii regiuni. Pentru noi, 2015 este un an foarte slab, practic la jumate din potențial”, afirmă fermierul bănățean, care exploatează o suprafață de aproape 8.000 de hectare, din care 3.000 au fost însămânțate cu porumb și 700 cu floarea-soarelui.

 

Sorgul, cea mai profitabilă cultură

„Anul trecut, o bună parte din recoltă ne-a fost compromisă din cauza căderilor de grindină și a vijeliilor. Dar chiar și așa am obținut producții mai mari per total. Circa o mie de hectare și anul acesta au fost afectate de grindină, un fenomen tot mai prezent în zona noastră. Am semănat sezonul acesta și soia, circa 700 de hectare, dar se pare că nu am fost prea inspirați. Producția e undeva sub 2 tone la hectar. Soia e o cultură pretențioasă, iar lipsa apei ne-a creat probleme. Dintre culturile de primăvară, cel mai bine am ieșit cu sorgul. Am însămânțat 80 de hectare pentru siloz și am obținut 60 de tone de masă verde, pe care le vom folosi în ferma de vaci”, spune acesta. În ceea ce privește culturile de toamnă, Ianco se declară mulțumit de producțiile realizate. La grâu a obținut puțin peste 6 tone la hectar, în medie, și o parte din recoltă a vândut-o cu 700 lei tona. Ce a rămas a depozitat, în speranța că vor crește prețurile și, implicit, profitul.

„La momentul actual, prețurile sunt foarte mici. Pentru tona de porumb nu primim mai mult de 650 de lei. În schimb la floarea-soarelui high-oleică e ceva mai bine, ni se oferă 350 de euro”, constată Ianco. În aceste condiții, prioritățile Maxagro sunt foarte clare: „Avem în plan dezvoltarea unui sistem de irigații, dar în acest moment așteptăm să obținem avizul de la Apele Române. Dacă ne aprobă vom încerca să aplicăm pe un proiect european. Cu apa scoasă din Bârzava am putea acoperi o mie de hectare. Dacă am fi beneficiat anul acesta de irigații, cu siguranță ne-am fi dublat producția. Pe de altă parte vrem să extindem ferma de vaci”.

 

NEAMȚ

Nimeni nu vrea să vândă

Nici în Moldova așteptările nu sunt foarte mari în această campanie de toamnă. Vasile Balcan, unul dintre fermierii cu pretenții din zonă, este pesimist. „Pe 14 septembrie am început recoltatul porumbului și perspectivele sunt foarte slabe. După ce anul trecut am avut o medie la hectar de 12,5 tone, acum ne așteptăm să obținem 3-4 tone. Ne-am confruntat cu o secetă profundă, nici la un metru în pământ nu e umezeală. Din aprilie și până acum am avut ploi slabe cantitativ, de doi litri. În 40 de ani nu țin minte să fi avut un sezon atât de prost ca acesta”, susține directorul general și administrator unic al societății Marsat Roman. 

Producția obținută de pe cele 1.050 de hectare cultivate cu porumb o va depozita, deoarece prețurile practicate în prezent nu îl tentează să vândă. „La grâu prețurile au fost mai bune la recoltare decât acum. În mare parte l-am vândut. Am dat cu 740 lei tona și acum e 660 lei în port. La grâu am obținut în medie cam 5 tone. Am avut pe unele sole și 7 tone. În ultimii ani, sub 10 tone la porumb nu am obținut și acum probabil nu vom depăși 4 tone”, spune fermierul nemțean cu o oarecare resemnare.

 

E nevoie de un plan național de irigații

Singura soluție pentru producții constante ar fi irigațiile. „Investițiile sunt însă foarte mari. Nimeni nu-și poate permite de unul singur să pună la punct un astfel de sistem. Numai un program național ar putea rezolva această problemă. Majoritatea terenului pe care îl exploatăm este luat în arendă. Vă dați seama că este nevoie de acceptul fiecărui proprietar în parte, dar asta e aproape imposibil de obținut. Este sufcient ca o persoană să fie împotrivă și nu se mai poate face nimic. Surse de apă avem, Siretul, Moldova, dar ne lipsește infrastructura. Înainte de 1989, pe Valea Moldovei se iriga, dar au dispărut toate instalațiile”, avertizează acesta.

Deocamdată conducerea companiei nemțene este preocupată de modernizarea silozului și a spațiilor de depozitare. „Ar trebui schimbate echipamentele de uscare, de condiționare în general. Anul acesta finalizăm un proiect de 1,2 milioane euro. Capacitatea totală de stocare este de 115 mii de tone. Din păcate, nu prea avem ce depozita acum. Spre exemplu, anul trecut prin siloz au trecut 23 mii tone de rapiță, iar în 2015 doar vreo 3.500 tone. La grâu, la fel, vreo 24 mii de tone anul trecut și acum mai puțin de 14 mii. La porumb, nu mai spun. Am uscat 65 mii de tone anul trecut, iar acum nu știu ce va fi. La rapiță, în primăvară am întors 300 de hectare din cauza secetei din toamnă și a înghețului din timpul iernii și am rămas cu 277 hectare. Suprafața care a rămas în cultură a dat producții bune. Valorificarea a fost la un preț puțin mai mare față de anul trecut, cu circa 15%”, ne-a explicat inginerul Vasile Balcan.

 

 

CEL MAI PROST AN AGRICOL DIN ULTIMELE TREI DECENII

Gavrilă Tuchiluș are în proprietate  o fermă cu 1.200 de capete de vaci de lapte la Matca, în Galați, și exploatează aproximativ 5.000 ha. Fermierul mărturisește că anul acesta nu-și scoate cheltuiala făcută pe hectar.

În cei 34 de ani de când sunt în agricultură nu am făcut producție așa slabă. În 2011 am făcut 7,2 tone de orz/ha și 9,5 tone/ha de porumb, în condiții de neirigat. Aceasta ce înseamnă? Potențialul solului foarte bun, hibrizi foarte buni și tehnologie. Așa ar trebui să se întâmple în fiecare an. Anul acesta, facem la porumb peste 4 tone/ha ceea ce este foarte puțin dacă țin seama de îngrășămintele folosite, tehnologia performantă, utilajele și potențialul hibrizilor. La floarea soarelui am făcut 2 tone/ha, când noi făceam 4 tone/ha, deci la jumătate. Costurile au rămas însă. Noi am investit pentru 8 tone/ha, 11 tone/ha, când planta era în vegetație. Situația s-a agravat în a doua perioadă de vegetație a culturilor, spune Gavrilă Tuchiluș.

Fermierul crede că agricultorii români ar trebui să scoată la hectar producțiile pe care le ating fermierii din vest, peste 8 tone/ha de grâu și peste 11 tone/ha de porumb. Suntem în aceeași piață și noi producem scump și trebuie să vindem cu un preț mai mic decât ei, spune Tuchiluș.

Vizualizat: 530 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?