Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Campania de irigat a eşuat din start

Publicat: 11 iunie 2021 - 17:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

ANIF este pregătită să irige, mulţi fermieri au încheiat contracte. Situaţia Sistemului Naţional de Irigaţii lasă de dorit, iar banii prin PNRR se lasă aşteptaţi... Suntem pregătiţi pentru o eventuală cumplită secetă?

Noul sezon agricol pare să se desfăşoare sub auspicii favorabile. A plouat, culturile de toamnă arată bine şi sunt speranţe că şi recoltele vor fi bune. Preşedintele Rompan, Aurel Popescu, a declarat pentru Agerpres: ”cultura grâului arată foarte bine, la fel şi rapiţa, şi orzul. Dacă mai vin două ploi, o să facem o recoltă foarte bună”.

Seceta pe care fermierii nu o vor uita uşor

Cu toate acestea, amintirea terifiantă a secetei de anul trecut predispune la prudenţă. Sudul şi sud-estul ţării sunt zone agricole unde seceta se poate instala rapid şi puternic, cu efecte devastatoare asupra culturilor de primăvară. Porumbul a fost însămânţat şi în luna mai. Anul trecut începuse bine, mulţi fermieri, convinşi să vor ajunge la 10 t/ha, au încheiat contracte futures. În iunie şi iulie, seceta a lovit cumplit şi recolta a fost compromisă în întregime în numeroase ferme.

romania neirigata 1_b

Aproape un milion de hectare sunt gata de irigat

Unde nu există sistem de irigaţii, agricultorii sunt la mila cerului. Unde există, fermierii se întreabă dacă sistemul va funcţiona. Multe OUAI-uri au încheiat contracte cu ANIF. Pe site-ul instituţiei au fost deja publicate date aferente anului 2021. La jumătatea lunii aprilie, erau contractate 733.888 ha, în cadrul unor contracte multianuale şi sezoniere. Cele mai multe au fost semnate în judeţul Brăila: 224.245,49 ha. În Galaţi, 101.742 ha. În Olt, 54.606 ha. În cele două judeţe dobrogene, situaţia era următoarea: 25.967 ha contractate în Tulcea şi 31.296,12 ha în jud. Constanţa. Suprafaţa pregătită pentru irigat ar fi de 947. 108 ha.

Ce dă statul?

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a anunţat încă din februarie că Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, asigură şi în acest an, în baza Legii 133/2017, completată de Legea 130/2018, apă gratuită până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2021.

romania neirigata 2 CANVA_b

foto: canva.com

Lege nouă de la 1 iulie

Pe de altă parte, potrivit unei legi, votată în unanimitate de plenul Camerei Deputaţilor, în 14 aprilie 2021, şi promulgată de preşedinte în 6 mai a.c., ”cheltuielile, în cotă de până la 50%, aferente consumului de energie electrică, necesar funcţionării agregatelor sau echipamentelor pentru irigaţii, pentru care se asigură apa pentru irigaţii în baza contractelor multianuale/sezoniere, prevăzute la alin. (2), se suportă din bugetul Agenţiei, în limita sumelor alocate din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie”. În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, guvernul va modifica în mod corespunzător Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1872/2005, cu modificările ulterioare, iar legea urmează să intre în vigoare la data de 1 iulie 2021.

S-a ales praful

Va curge, desigur, apă pe anumite canale, dar altele vor rămâne şi anul acesta uscate. Marele proiect al reabilitării totale a Sistemului Naţional de Irigaţii nu a fost atins până în 2020, aşa cum era stabilit prin lege. Multe amenajări, chiar în judeţele cele mai vulnerabile la seceta extremă, au rămas de izbelişte. Să ne reamintim: programul a fost preluat de PSD în 2017 (fusese lansat oficial în toamna anului 2016), dar lucrările au început efectiv prin 2018-2019. Din toamna anului 2019 până la alegerile din decembrie 2020, responsabilitatea a aparţinut guvernului PNL. Programul a beneficiat, prin lege, de peste 1 miliard de euro, dar după spusele ministrului Adrian Oros, ar fi fost cheltuite până în 2019 numai câteva sute de milioane de euro, din care sume importante pentru plata firmelor de pază. Adevărul este că de marele program s-a cam ales praful.

PNRR nu aduce banii aşteptaţi

Noii guvernanţi (liberali, userişti) au sperat că vor primi un munte de bani de la Comisia Europeană, în cadrul Planului Naţional pentru Relansare şi Rezilienţă, fiind vorba iniţial despre vreo 6,5 miliarde, bani alocaţi aşa-numitei Strategii pentru gestionarea apei. Apoi, suma a fost redusă la 2 miliarde, iar Comisia Europeană a transmis autorităţilor de la Bucureşti că nu va da bani pentru irigaţii, prin PNRR, din cauză că sistemul nostru de irigaţii este depăşit şi dăunează mediului înconjurător. Este un impas pentru guvernul PNL-USR PLUS-UDMR, având consecinţe asupra stării în ansamblu a SNI.

romania neirigata 3 CANVA_b

Întrebările curg...

Ce va face cu acest SNI mai departe, dacă nu vor fi alocaţi acei bani prin PNRR? Îl vor menţine la nivelul actual, lăsându-i expuşi secetei pe fermierii care nu pot să irige, din cauză că lucrările de reabilitare nu au fost duse la bun sfârşit? Sau vor investi sume de la bugetul de stat, cu termene clare şi costuri corecte?

Irigaţii şi politică

Irigaţiile au fost mereu o temă politică. S-au câştigat campanii electorale cu promisiuni de reabilitare a acestora. Ar fi timpul ca puterea politică să vină cu măsuri clare şi să formuleze un mesaj realist privind irigaţiile din România. Adică să comunice public intenţiile investiţionale pe care le are în privinţa acestui sistem. Sunt amenajări unde OUAI-urile au modernizat infrastructura secundară cu bani europeni, dar statul nu a modernizat infrastructura principală şi, astfel, nu pot utiliza apa pentru irigaţii. Sunt treburi făcute pe jumătate, dar la fel de inutile ca şi treburile care nu au fost făcute deloc.

ADEVĂRUL DESPRE SNI

Ministerul Agriculturii ar trebui să facă o evaluare la sânge (un audit, în limbaj corporatist) a ceea ce s-a petrecut în SNI în toţi aceşti ani: lucrări efectuate, bani cheltuiţi, beneficiari. Apoi să publice rezultatele, ca să afle tot românul interesat cum s-au jucat unii de-a reabilitarea SNI şi pe ce bani.

ROMÂNIA A PIERDUT BANII

Fermierii români îl somează, într-o scrisoare deschisă, pe ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, să găsească 2,6 miliarde de euro pentru implementarea strategiei privind managementul apei, care tocmai a fost exclusă din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Economică (PNRR) după negocierile cu Bruxelles-ul.

Click AICI şi vezi cât de mare este disperarea agricultorilor!

un articol de
STELIAN RĂDESCU

Vizualizat: 627 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?