Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Camerele Agricole: fără agricultori, doldora de politicieni

Publicat: 05 februarie 2010 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

După interminabile discuţii, întâlniri, tergiversări şi propuneri, Hotărârea privind înfiinţarea Camerelor Agricole Judeţene a fost publicată în Monitorul Oficial din 30 decembrie 2009.

Imediat, consiliile judeţene au trecut la treabă, votând înfiinţarea Camerelor, ca instituţii publice descentralizate, subordonate consiliilor şi coordonate tehnic prin transferul personalului de la oficiile judeţene de consultanţă agricolă.

Click pe poza pentru galerie!

Bătălia mare se dă, bineînţeles, pentru posturile de conducere, în care s-au instalat deja confortabil, în multe judeţe, politicieni de diverse culori şi nuanţe. Şi asta, în condiţiile în care, conform Proiectului de lege din 2008, "Biroul permanent al Camerelor Agricole Judeţene va fi format din 7 membri: 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 5 membri, toate persoane cu studii medii sau superioare în domeniile agricol, cu vechime de cel puţin 3 ani în activităţile agricole. Preşedintele va fi obligatoriu agricultor în activitate şi va fi ales de către Adunarea Generală din rândul reprezentanţilor aleşi, prin vot direct şi secret, la fel ca şi ceilalţi membri ai Biroului permanent".

Atât la nivel judeţean, cât şi naţional, Camerele Agricole vor fi formate din membrii aleşi şi din aparatul tehnic operaţional, alcătuit din personal angajat pe bază de contract, rezultat, iniţial, din preluarea de către Camerele Agricole a resurselor umane, financiare şi de patrimoniu aparţinând Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă, urmând ca ulterior, fiecare Cameră Agricolă să-şi stabilească, în funcţie de necesităţi, personalul din aparatul tehnic, ce va fi scos din sistemul bugetar şi va putea fi angajat şi salarizat pe bază de competenţă şi performanţă.

De la proiect la actul normativ propriu-zis, de la modelele europene viabile la modelul românesc total greşit, ce nu poate depăşi sfera grupurilor de interese, Camerele Agricole par să urmeze un curs cu care ne-am obişnuit deja: schimbăm numele, dar păstrăm conţinutul, schimbăm conducerea cu o alta, şi mai uşor de controlat politic, promitem multe şi nu facem mai nimic. Cel puţin la prima vedere, elementul de bază al funcţionării camerelor agricole - agricultorii - par să fi fost săriţi complet din schemă.

De ce? Este suficient să aruncăm o privire peste atribuţiile şi libertatea decizională a acestor structuri ale agricultorilor în statele europene, şi vom înţelege teama funcţionarilor publici de la noi şi, evident, strângerea de inimă şi de buzunar când vine vorba să cedeze "puterea" agricultorilor.

De exemplu, un aspect important se referă la obligativitatea consultării Camerelor Agricole Judeţene de către toate organismele şi instituţiile, inclusiv ale Administraţiei publice locale, prealabil luării deciziilor cu privire la programele de dezvoltare locală, implementare a unor industrii ce ar putea afecta exploataţiile agricole şi spaţiul rural, precum şi pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

FNPAR: Această structură nu reprezintă interesele agricultorilor

Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) a solicitat anularea prevederilor Hotărârii de Guvern privind înfiinţarea Camerelor Agricole, considerând că nu „reprezintă interesele agricultorilor, ci doar pe cele ale conducătorilor administraţiei publice locale”.

Aşa cum a fost gândită de la bun început, această structură are un caracter asociativ autonom, cu personalitate juridică şi este finanţată de la bugetul de stat, bugetele judeţene şi prin autofinanţare. Potrivit însă FNPAR, formula agreată de guvern îşi pierde caracterul independent, tocmai prin faptul că administraţia de la nivelul judeţelor este dependentă direct de banii publici.

Acest tip de abordare nu reprezintă interesele agricultorilor ci doar pe cele ale conducătorilor administraţiei publice locale, care au astfel posibilitatea de a mai nominaliza pe cineva «fidel» la conducerea unei instituţii publice”, susţin reprezentanţii FNPAR, care solicită aparatului politic „să revină asupra HG 1609/30 decembrie 2009 şi să-şi îndrepte atenţia către un proiect care să ducă la apariţia unei instituţii conduse de agricultori şi pentru agricultori”.

Vizualizat: 390 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?