Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Camerele Agricole - de unde și până unde?!

Publicat: 15 aprilie 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

De unde începe puterea și răspunderea fermierilor, atribuită prin Camerele Agricole și unde se încheie? Sau cum? Dacă privim în urmă, proiectul a pornit bine, apoi s-a împotmolit iar acum continuă... în defavoarea fermierilor!

Click pe poza pentru galerie!

Editorialul din această ediție, pe care îl puteți citi în pagina 3, redă succint transformarea Legii 283 din 2010, după multe transformări legislative, într-o formă fără fond, atribuțiile foarte importante stabilite în favoarea Camerelor agricole și, implicit, a fermierilor, fiind pur și simplu eliminate de OUG nr. 58 din 2013 a Guvernului României. La care, evident, și-a adus aportul nemijlocit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Dar să trecem puțin prin procesul legislativ care a dus la ceea ce astăzi cu greu putem numi Cameră agricolă, dacă ar fi să ținem cont de cum arată și cum funcționează aceste structuri în alte state UE.

 

Propunere pentru înființarea Legii Camerelor Agricole

În ianuarie 2009 era înregistrată la Camera Deputaților propunerea legislativă pentru înființarea Camerelor Agricole, avându-i ca inițiatori pe: Victor Surdu, Ioan Chelaru, Ioan Munteanu, Gheorghe Antochi, Culiță Tărâță, Stelian Fuia.

În proiect, la art. 2, se specifică faptul că aceste structuri sunt "organizații neguvernamentale, de utilitate publică", care acționează în interesul fermierilor și a tuturor celor care își desfășoară activitatea în agricultură și ramurile conexe acesteia. La art. 5 se menționează: "Funcționarea camerelor agricole răspunde obiectivului de descentralizare a administrației publice centrale prin înființarea unei rețele naționale de structuri autonome ce promovează interesul public general, prin acțiune la nivel local și prin integrarea specificului zonal în procesul de elaborare a politicilor diferențiate pe tipuri de agricultură".

Potrivit art. 10, la nivel județean, fiecare Cameră Agricolă urma să aibă în componența de conducere câte un reprezentant al Ministerului Agriculturii, un reprezentant desemnat de către Ministerul Administrației și Internelor, un reprezentant desemnat de către Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor Publice și 6 reprezentanți ai formelor asociative, sindicale și patronale județene din agricultura, afiliate la o structura organizată la nivel național. Așadar, se poate constata că două treimi din structura de conducere a Camerelor Agricole Județene erau reprezentanți ai fermierilor!

În final era publicată o listă cu zece direcții din cadrul ministerului care urmau să fie restructurate.

Dintre atribuțiile Camerelor Agricole locale și județene menționăm: formularea de propuneri de acte normative sau care stau la baza unor acte normative; avizarea, sub sancțiunea nulității absolute, scoaterea terenurilor din circuitul agricol, pentru activități altele decât cele destinate activităților agricole.

În mai 2009, premierul Emil Boc își exprimă punctul de vedere și în final menționează că Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. La rândul său, în iulie 2010, președintele Traian Băsescu elaborează o cerere de reexaminare a legii, propunând eliminarea prevederilor referitoare la preluarea personalului de la unități din subordinea, coordonarea sau autoritatea MADR.

 

Legea, adoptată într-o formă modificată

În decembrie 2010, Parlamentul României adoptă Legea Camerelor Agricole, dar sub o formă modificată, astfel încât deciziile urmau să se ia la nivel politic. Asta deoarece sunt operate modificări privind structura de conducere, fiecare comitet județean de inițiativă urmând să aibă în componență 7 membri, dintre care numai 3 reprezentanți ai formelor asociative! Puterea decizională era atribuită reprezentanților ministeriali.

De asemenea, potrivit art. 22, devine obligatorie consultarea tuturor autorităților administrației publice locale și centrale, înaintea luării deciziilor cu privire la programele de dezvoltare locală, la implementarea unor industrii ce ar putea afecta exploatațiile agricole și spațiul rural, precum și scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

În final, lista unităților ce urmează a fi restructurate se reduce de la 10, la doar 3!

Sunt publicate și normelor metodologice de aplicare a legii nr. 283/2010.

 

Noi modificări, o nouă lege!

În iulie 2012, se aduc noi modificări Legii Camerelor Agricole, prin adoptarea  Legii nr. 122/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010. Un aspect important, cu efect devastator pentru fermieri, este încadrarea camerelor agricole ca fiind de interes public. Asta schimbă radical situația și vom vedea de ce în edițiile viitoare.

Pe de altă parte, structura de conducere este și ea modificată, ajungându-se la 11 membri, dintre care 8 reprezentând formele asociative din agricultură. Așadar, li s-a dat fermierilor mai multă putere, dar nu li se vor mai atribui fonduri de la buget pentru organizare și funcționare.

 

Emiterea OUG nr. 58/2013...

Modificările adoptate de Ordonanța de Urgență schimbă radical vechea lege și îi nemulțumesc pe fermieri, care acuză politizarea camerelor agricole, precum și faptul că nu au fost consultați de minister la elaborarea proiectului, deși au cerut acest lucru. Din lista de atribuții principale ale Camerelor Agricole nu mai apare niciuna dintre cele menționate în forma inițială!

 

... și modificările legislative continuă!

Senatorul Tánczos Barna și deputatul Szabó Ödön au propus ca noile Camere Agricole, înființate conform Legii 283/2010, să aibă maxim 3 vicepreședinți, în loc de unul, în Biroul Permanent al Colegiului Județean al Camerei agricole județene. Cele două poziții în plus nu ar fi remunerate. Prin această modificare, Biroul Permanent al Colegiului Județean al Camerei agricole ar urma să fie format din 9 membri: 1 președinte, maxim 3 vicepreședinți, 1 secretar și maxim 4 membri, aleși prin vot direct, secret și succesiv de membrii Colegiului Județean al Camerei agricole.

Un alt proiect, inițiat de 13 deputați, prevede să fie acordate încă nouă luni pentru constituirea camerelor agricole județene, având în vedere că doar 14 Camere Agricole au fost înființate în cele 6 luni prevăzute de OUG 58/2013.

 

Va urma...

 

Nicoleta DRAGOMIR

Liviu GORDEA

Vizualizat: 435 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?