Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Camerele Agricole: An nou, probleme vechi

Publicat: 11 ianuarie 2012 - 16:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Ministerul Agriculturii va propune modificarea Legii Camerelor Agricole, deşi principala problemă rămâne finanţarea acestora.

Click pe poza pentru galerie!

„(...) Avem deja o ordonanţă de modificare a legii, dar principala problemă este de găsi resursele financiare pentru susţinerea acestora cel puţin 1-2 ani. Costurile estimate sunt undeva între 20 şi 40 de milioane de euro, o sumă consistentă, şi nu ştim dacă fermierii ar fi de acord să susţină financiar nişte structuri care nu sunt foarte bine aşezate şi despre care nu ştim dacă o vom regăsi în rezultate palpabile”, a declarat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.

Deşi Mihai Banu, preşedintele Comitetului de Iniţiativă pentru Camerele Agricole, ne declara la sfârşitul anului trecut că problema finanţării a fost rezolvată, Valeriu Tabără spune că banii din bugetul Ministerului Agriculturii pentru camerele agricole se referă la structurile deja constituite la nivelul consiliilor judeţene, pe Ordonanţa 70.

„După părerea mea, a fost o greşeală, deoarece consultanţa agricolă la nivel judeţean s-a transformat în Cameră Agricolă. Noi avem o bază de reorganizare, fie prin reorganizarea direcţiilor agricole şi a camerelor agricole existente la această dată la consiliile judeţene, pentru că acolo este nucleul pe care l-am putea extinde la nivel de zonă, de regiune şi de judeţ.

Vor trebui reorganizate direcţiile agricole, pentru că nu vrem să suprapunem instituţii. Consider că acele camere pe care eu le finanţez din buget le-am putea desprinde de acolo, să le consfinţim în camere agricole judeţene, să modificăm statul lor şi să fie făcute alegeri. La nivel de judeţ şi de regiune”, a explicat Tabară.


740 de euro/ha pentru tomatele procesate

Producătorii de tomate destinate procesării ar putea primi 740 euro/ha din bugetul naţional în cadrul schemei de plăţi tranzitorii pentru tomatele destinate procesării aferente anului 2011, potrivit unui proiect de act normativ aflat în dezbatere internă la Ministerul Agriculturii. Potrivit datelor APIA, pentru anul 2011 au fost înregistraţi un număr de 202 beneficiari ai acestei scheme, pentru o suprafaţă eligibilă la plată de 1.174 ha.

Resursele financiare necesare aplicării schemei sunt de 869.000 euro şi se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii pe 2012, ca sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA), iar plăţile se fac în cel mult două rate pe an, până la data de cel târziu 30 iunie 2012, la cursul de 4,3575 lei pentru un euro. Schema de ajutor a fost introdusă de către toate Statele Membre UE şi se aplică pentru perioada 2008-2011.


Ceapă şi usturoi din import, nu de la noi

România a importat, în primele nouă luni din 2011, 41.611 tone de ceapă, usturoi şi praz, mai mult cu aproape 26% faţă de perioada similară din 2010, în timp ce exporturile au fost de peste 25 de ori mai mici decât importurile în aceeaşi perioadă, respectiv de numai 1.660 tone, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, citate de Agerpres.

Ţara noastră a plătit pentru aceste importuri cu peste 3 mil. euro mai mult decât în 2010, valoarea importurilor de ceapă, ceapă franţuzească, usturoi, praz, dar şi alte legume aliacee înregistrată după primele nouă luni din 2011 depăşind 10,8 mil. euro, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2010 importurile au totalizat 7 mil. euro pentru 33.063 tone de astfel de legume aduse de pe piaţa externă.

Încasările din exporturile de ceapă, usturoi şi praz au totalizat, în primele nouă luni ale anului trecut, 1,22 mil. euro, faţă de 944.476 euro în perioada similară din 2010, când a fost exportată o cantitate de 1.748 tone.

În 2011, în România producţia de ceapă uscată a fost de 400.000 tone, de pe 32.200 ha, iar cea de usturoi de cca. 74.000 tone, obţinută de pe 11.500 ha.


ŞTIRI

Porumb MG aprobat la import

Comisia Europeană (CE) a aprobat la sfârşitul anului 2011 importul şi procesarea a trei noi variante de porumb modificat genetic (MG), atât pentru producerea de alimente cât şi pentru hrana animalelor, fără să aprobe însă cultivarea acestora în Uniunea Europeană (UE). Cele trei variante de porumb modificat genetic - MIR604xGA21, Bt11xMIR604 şi Bt11xMIR604xGA21 - sunt produse de compania elveţiană Syngenta Seeds, iar autorizarea este valabilă timp de 10 ani.

CE a mai aprobat şi importul şi procesarea în UE a unei varietăţi de bumbac MG produs de compania americană Dow AgroSciences.

Singura varietate de porumb MG autorizată pentru cultivare în UE este MON 810 produs de Monsanto, care a fost cultivat pe cca. 588 ha în România în 2011, cele mai mari suprafeţe fiind cultivate în jud. Brăila, Arad şi Timiş.


Ambrosia, monitorizată la Timişoara

Primul centru de monitorizare pentru Ambrosia artemisiifolia, numită şi „iarba pârloagelor” şi polen alergen din România a fost inaugurat de către Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara.

Activitatea în Centrul de monitorizare va începe de la jumătatea lunii februarie 2012 şi va include actualizarea datelor din teren privind răspândirea acestei specii pentru judeţele Timiş şi Caraş-Severin în perioada de vegetaţie, urmând ca informaţiile să fie puse la dispoziţia autorităţilor pentru a se putea stabili în timp real măsurile adecvate de combatere.

Vizualizat: 483 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
CAMERELE AGRICOLE SURSE ALE BIROCRATIEI
|
04. 19, 2014. Saturday 11:52
Nici un pom şi nici o oaie nu se hrăneşte cu hârtii. Nici un inginer agronom să nu mai fie angajat la stat(primării, consilii judeţene, prefecturi minister, etc)dacă nu demonstrează că are activitate în specialitatea sa. Toate camerele agricole să fie alcătuite pe structuri agricole ecnomice, adică pe ferme. Inginerii agronomi au fost transfomaţi în piţifelnici purtători de hânrtii dar şi producători. IONESCU
1.
CAMERELE AGRICOLE
|
04. 27, 2012. Friday 11:07
Nu mai inteleg nimic.Credeam ca ministri sunt colegi nostri,sunt oameni care cunosc realitatea.Habar nu au ca la directii mai sunt 10-12 specialisti,iar la CJ cite 5-6 specialisti.Nu veti avea cu cine sa faceti camerele.Batae de joc,salari un sfert fata de celelalte institutii din agricultura desi in ele colcae toate profesiile din lume numai specialisti agricoli nu.Puneti preoti ca oricum 18000 sunt platiti de la buget.RUSINE.
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?