Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Calea laptelui la... Interlacta

Publicat: 22 iulie 2010 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Procesatorii şi producătorii din industria laptelui îşi văd ameninţate în mod serios interesele de pe piaţa românească din cauza retailerilor, care nu ţin cont de situaţia de criză economică în care se află societatea noastră şi urmăresc profituri maxime, oferind preţuri de achiziţie mult mai mici faţă de cele afişate pe rafturi.

Click pe poza pentru galerie!

În toată această ecuaţie, fermierii au cel mai mult de pierdut, iar apoi consumatorul, care plăteşte uneori şi de două ori mai mult pentru un produs. Concluzia aparţine Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) şi a fost exprimată cu ocazia celei de a treia ediţii a Expo-Conferinţei Internaţionale din industria laptelui - Interlacta, desfăşurată în perioada 3-5 iunie, sub patronajul APRIL şi MC Marketing.

Evenimentul de la Braşov a adus în discuţie şi alte probleme cu care se confruntă în acest moment sectorul laptelui. Sistarea acordării de subvenţii este principalul motiv de îngrijorare.

 

67% lapte conform

„Anularea subvenţiilor pentru crescătorii de animale a fost o lovitură dură dată fermierilor, iar autorităţile nu au venit cu alte soluţii pentru susţinerea acestui sector. În plus, obligativitatea ca din anul 2012 să procesăm doar lapte conform va fi un al doilea şoc pe care va trebui să-l suportăm”, susţine Ioan Dîrzu, preşedintele APRIL, care prevede o scădere a numărului de animale în cazul în care ministerul nu va lua măsuri imediate.

În opinia acestuia, calitatea laptelui materie primă va avea cel mai mult de suferit în situaţia de faţă. „În urmă cu doi ani România procesa lapte conform în proporţie de 30-32%, iar de cele mai multe ori acei 3.000 de lei erau destinaţi îmbunătăţirii calităţii laptelui.

Între timp, am ajuns la 67% lapte conform cu standardele UE, însă odată anulate acele subvenţii, fermierii nu vor mai putea face investiţii, iar Ministerul Agriculturii nu înţelege acest aspect. De asemenea, dispariţia cotei de lapte la nivelul UE, începând cu 2015, va crea alte probleme şi dacă nu vom fi pregătiţi, nu le vom putea face faţă”, avertizează Dîrzu.

 

Dezinteresul ministerului şi dispreţul retailerilor

Din păcate, relaţia cu ministerul este una mai mult formală în ultima vreme. Dovadă în acest sens stă însuşi faptul că nimeni din conducerea MADR nu a onorat invitaţia de a participa la conferinţa de la Braşov. „Am fost la domnul ministru, i-am prezentat problemele noastre şi ale crescătorilor de animale, le-a notat într-o agendă şi probabil a pierdut-o ulterior”, a remarcat preşedintele APRIL, afişând o puternică doză de resemnare.

Pe de altă parte, reprezentanţii patronatului din industria laptelui susţin că au o colaborare foarte bună cu fermierii, pe care de multe ori i-au ajutat să-şi eficientizeze producţia, finanţând chiar achiziţia de utilaje moderne. „În ultimii zece ani, am oferit fermierilor sprijin logistic, dar şi financiar, atât pentru dezvoltarea capacităţii de producţie şi creşterea rentabilităţii, cât şi a îmbunătăţirii calităţii laptelui.

De multe ori i-am scutit să mai meargă la bancă pentru a solicita credite”, a precizat Dorin Cojocaru, primvicepreşedinte APRIL.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre relaţia cu retailerii. „Vedem multe produse mai ieftine decât ale noastre prin magazine, produse importate. Trebuie să ştiţi că multe ţări, chiar din UE, acordă subvenţii pentru produsele care se exportă, ceea ce la noi nu se întâmplă. Totodată, în această perioadă de criză, retailerii doresc să obţină acelaşi profit. Dacă ne uită la raft, constatăm că există adaosuri de 50 la sută faţă de preţul pe care noi, procesatorii, îl dăm.

Toate scăderile de preţ pe care le vedeţi în hypermarketuri sunt suportate de procesatori. Se poate spune că ne aflăm sub o dictatură a hypermarketurilor”, a declarat George Grecu, vicepreşedinte APRIL.
Mai mult, consumul de lapte şi produse lactate din România este de cinci ori mai mic decât media europeană!

Totuşi, există date care arată că în cursul acestui an consumul va creşte cu 3 până la 7 procente. „Sursa de venit a fiecărui consumator este un impediment în ceea ce priveşte consumul de lapte şi de produse lactate”, consideră Ioan Dîrzu.

 

Mesajul lui Cioloş

Deşi nu a putut fi prezent fizic la ediţia din acest an a Interlacta, comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a trimis o înregistrare video, prin intermediul căreia şi-a exprimat viziunea faţă de mult aşteptata reformă a politicii agricole comune şi impactul acesteia asupra sectorului laptelui.

Astfel, domnia sa a vorbit despre necesitatea stabilirii unor contracte pe termen mediu şi lung între producători şi procesatori, prin care să fie prevăzute cantităţile şi preţul laptelui, în urma negocierilor dintre cele două entităţi.

În plus, se va defini în mod mai clar şi mai precis rolul pe care îl pot avea organizaţiile interprofesionale. „Sper ca aceste structuri să se constituie şi în România, cât de curând”, a precizat românul cu cea mai importantă funcţie din aparatul legislativ european.

„Vom urmări, de asemenea, transparenţa modului cum se constituie preţul şi cum se repartizează valoarea adăugată în sectorul laptelui, pe filiera producător - procesator - comerciant - consumator.

Această abordare este importantă pentru că, în perspectiva eliminării cotelor de lapte după 2015, vrem să asigurăm un echilibru între cerere şi ofertă pe piaţa laptelui din Uniunea Europeană şi o anumită perspectivă de stabilitate a veniturilor producătorilor”, le-a transmis Dacian Cioloş compatrioţilor săi.

 

„Ne-am propus să atragem publicul spre o alimentaţie sănătoasă”

Interviu cu Corina Mareş, director general MC Marketing

Care este verdictul organizatorilor, după cea de-a treia ediţie a Interlacta?

Corina Mareş: Aşteptările sunt întotdeauna mai mari decât rezultatele, dar anul acesta a fost o ediţie reuşită, în pofida problemelor economice cu care ne confruntăm. Am reuşit să aducem firme importante care oferă inputuri pentru industria laptelui, companii producătoare de aparatură de laborator, firme de ambalaje, atât participante la conferinţă cât şi cu standuri de prezentare. De asemenea, procesatorii au fost prezenţi în număr mare anul acesta.

A avut loc şi acel element de socializare pe care noi punem mare accent în ultima perioadă, aşa numitul „business to business”. În acest sens, ne-am dat seama că trebuie să facem anul viitor câteva schimbări în ceea ce priveşte modul de abordare a problemelor în cadrul conferinţei. Oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi de socializare, doresc să se cunoască, să se informeze, să afle care sunt noutăţile de pe piaţă.

Având zece ani de activitate, APRIL este una dintre asociaţiile cele mai active de pe piaţa românească, iar Interlacta este deja un brand de tradiţie.

Care au fost noutăţile cu care aţi venit anul acesta?

Corina Mareş: Pentru prima dată am ieşit în piaţă. Se poate spune că ne-am deschis porţile către publicul larg, de fapt către consumator. Dacă ne gândim la numărul mare de vizitatori, în special copii însoţiţi de părinţi sau bunici, care au luat parte la Interlacta, înseamnă că ne-am atins scopul anul acesta. Pe de altă parte, am reuşit să sensibilizăm consumatorul referitor la mediul înconjurător, pentru că am organizat o acţiune de strângere a ambalajelor din carton, oferind premii.

Este un pas înainte făcut cu ajutorul celor de la Eco-Rom. Evenimentul a venit şi în sprijinul datei de 5 iunie, când s-a sărbătorit Ziua Mediului. În plus, ne-am propus să atragem publicul spre o alimentaţie sănătoasă, prin încurjarea consumului de produse lactate. Sub moto-ul „Ce culoare are sănătatea?” s-a desfăşurat practic întreaga acţiune din Piaţa Sfatului, dar şi o parte din conferinţă.

În ce măsură v-a afectat absenţa fermierilor de la acest eveniment?

Corina Mareş: Noi am trimis invitaţii pe adresele asociaţiilor de fermieri. Probabil criza politică dar şi cea economică i-a împiedicat să fie prezenţi anul acesta. Fermierii au problemele lor, subvenţiile s-au redus foarte mult. Plus că în unele regiuni mai este campanie, foarte mulţi sunt pe câmp. Oricum, dorinţa noastră este să intensificăm colaborarea şi comunicarea cu asociaţiile de fermieri.

La ce să ne aşteptăm pentru ediţia din 2011?

Corina Mareş: Cel puţin aceeaşi calitate ca şi anul acesta. De asemenea, sperăm la o prezenţă mai masivă a factorilor de decizie, care să poată furniza răspunsurile la întrebările pe care cei din industria laptelui le adresează autorităţilor. Desigur, ne dorim ca şi fermierii să fie alături de noi, pentru a se crea dialogul între producători şi procesatori.


PREMIILE INTERLACTA 2010

Organizat în premieră în urmă cu doi ani, concursul de degustare din cadrul Interlacta a captat şi de această dată atenţia celor prezenţi. Astfel, un juriu avizat a dat verdictul în privinţa calităţii produselor lactate româneşti aflate în competiţie, punctând pe o scară de la 1 la 10 proprietăţile organoleptice (miros, culoare, gust, aciditate, savoare).

Concursul s-a desfăşurat în două etape, în prima zi degustându-se laptele, iaurtul şi smântâna, iar în cea de-a doua zi, brânzeturile şi untul.

Dintre cele opt companii producătoare de lactate înscrise anul acesta în competiţie, şapte au obţinut premii de excelenţă, după cum urmează:

Albalact, la categoriile lapte UHT grăsime 1-2%, lapte UHT grăsime 2-4%, lapte pasteurizat grăsime 3-4%, smântână grăsime 0,1-12% şi unt.

Five Continents, la categoriile iaurt din lapte de vacă grăsime 2-4%, sana, brânză burduf, caşcaval cu pastă opărită şi smântână peste 12%.

Unilact, la categoriile telemea din lapte pasteurizat de vacă şi mozzarella.

Dorna Lactate, la categoriile telemea din lapte pasteurizat de oaie şi brânză topită.

Tnuva, la categoria lapte pasteurizat grăsime 1-2%.

Prodlacta, la categoria iaurt de băut din lapte de vacă.

Hochland, la categoria caşcaval afumat cu pastă oparită.

Vizualizat: 655 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?