Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bunătăţi ardeleneşti din prima zi a lui BRUMĂREL (octombrie) la Târgul naţional de la Academia de Ştiinte Agricole şi Silvice din perioada 1-3 octombrie 2010

Publicat: 01 octombrie 2010 - 12:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Ceapa de Pricei din judeţul Sălaj va fi vedeta la Bucureşti la ediţia a XVIII-a a târgului de la agronomie într-o reţetă sălăjană numită popular Fripturiţa sau Tocăniţa de ceapă.

Click pe poza pentru galerie!

De ce ceapa de Pericei, din judeţul Sălaj? Deoarce pe lângă calităţile naturale, ceapa de Pericei a intrat în anul 2008 în Guiness World Records Londra, certificatul atestă oficial, intrarea comunei în Cartea Recordurilor cu cea mai lungă cunună de ceapă din lume. Anterior, recordul la nivel mondial a fost deţinut de Polonia, în 2005, cu o cunună de ceapă de 124 de metri, şi de oraşul Turda, în 2006, cu o cunună de ceapă de 135 de metri. Iar  lungimea cununii de ceapă din Pericei a fost de 2,8 mile englezeşti, respectiv 4.518 metri, aşa cum se arată în certificatul primit de la Londra.

Potrivit primarului, autorităţile administraţiei locale organizeaza anual o întâlnire cu locuitorii comunei pentru a marcată în cadrul festiv Festivalul Cepei. Venim cu o săptămână înaintea FESTIVALULUI CEPEI (8-10 octombrie) ce va avea loc în Pericei, în Bucureşti şi vă invităm la reţeta noastră de tocăniţă de ceapă de Pericei: într-un ceaun şi la cantitatea de 5 kg de ceapă, se folosesc 2 kg de carne de viţel, ardei roşu măcinat, piper, sare şi ulei. Se înăbuşe în ulei ceapa, cu ardeiul şi carnea de viţel şi se pun sare şi piper ca să înobileze această mâncare.

Se serveşte fie cu mamaligă, fie cu cartofi sau se poate adăuga şi o lingură de smântână. Pentru noi familia Cordiş care participăm cu preparare tradiţionale din carne la târgul de la Agronomie din satul Sici, comuna Pericei, Sălaj această mâncare o servim de foarte mult timp, este un vechi obicei ca duminica să mâncăm tocăniţă din ceapă cu o pălincă înainte, ne-a precizat doamna Ileana Cordiş care vă invită la tocăniţa din ceapă de Pericei, sâmbăta 2 octombrie la Agronomie.

Şi de la Bran unde chiar în perioada 1-3 octombrie se desfăşoară pe platoul „Inima reginei”, „Festivalul brânzei şi pastramei”, vor sosi de vineri 1 octombrie producători de brânzeturi prin bulzi, păstrămuri şi lactate. Vor prezenta oferta Festivalului răvăşitul oilor de la Bran la Bucureşti. 

O să aflăm cum se pregătesc brânzeturile, care e viaţa oierului şi ce simboluri au evenimentele de la stâna pentru propietari de animale din zonă. O să puteţi vedea pe viu mitoasa şi clopul ciobanului care are o formă aparte, special realizată ca să se poată auzi zumzetul oilor şi apariţia animalelor nedorite pe lângă stână.

Multe sortimente de zacuscă, dulceţuri obţinute prin coacere în cuptor până scad, nu pe aragaz, ceea ce înseamnă că sunt mult mai dietetice şi bineînţeles mai sănătoase. Aşa cum şi-a prezentat oferta doamna Alis Ifrim care ne mai  aduce, din judeţul Bacău, sirop de păpădie, de brad şi gem de prune cu nuci la Târgul de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti.

Sortimente noi de dulceaţa: din flori de salcâm, banane cu căpşuni, banane cu vişini şi dovleac vor putea fi gustate şi cumparate.

Din Bucovina, de la Văratic, Anca Corduban vine cu primele murături din producţia pe 2010, de castraveţi, de  gogonele-roşii asortate (cu mere, struguri, păstăi), dar şi cu dulceaţă  de cireşe negre şi de nuci verzi.

La acestea se adaugă cele din petale de trandafir, de cireşe negre amare, de căpşune, de zmeură, de caise, de prune, toate făcute cu multa migală după reţete rămase din străbuni, păstrate de măicuţele de la Văratec. Tot de la ele, Anca Corduban a prins şi reţeta de zacuscă pe care o va aduce la această nouă ediţie a târgului.

Delicatese moldoveneşti din carne de curcan, specialităţi ardeleneşti din carne de porc, oaie şi vită, brânzeturi diverse, legume dolofane bune de pus în borcane, păstrăvi, sărmăluţe, prăjituri maramureşene, dulceţuri alese, vin, horincă, ţuică, hidromel, palincă şi încă multe alte preparate pot fi cumpărate de bucureştenii care vor veni la ,,Agronomie”.

Tot din Bucovina, din satul Tocileni, comuna Stânceni, Gabriela Mateiuc va aduce celebrele plăcinte ,,poale în brâu”, cozonac, precum şi alte plăcinte specifice zonei.

Cătălin Condriuc, din Botoşani, va aduce pastrama din piept de curcan, piept de raţă, cârnaţi din carne curcan, mezeluri diverse din carne de pasăre, dar şi de porc. Tot de la acesta veţi putea cumpăra mititei făcuţi din carne producţie proprie, pastramă de oaie băltuită, carnaţi de casă toate preparatele fiind bine rumenite pe un gratar de carbuni.

,,Produsele noastre, de la Toto, respectă reţetele tradiţionale. Acum aducem bucureştenilor caltaboşi, tobă, dar şi pastramă, că doar este Ravăşitul oilor, e vremea bună de făcut pastramă. Vom veni, ca tot omul gospodar, şi cu un desert nou, cornuleţe cu magiun şi nucă pisată. Sună obişnuit, dar gustul este chiar special. Produsele de acest tip nu se vor putea vinde niciodată în Occident”, spune Ion Tătăran, managerul firmei de produse de carmangerie Toto din Lapusel, Maramureş.

Strugurii podgoriei Dealu-Mare, cea mai faimoasă zonă pentru vinuri roşii din România, pe un plai viticol cu o expunere sudică excepţională, vor fi transformaţi în must pentru ca sâmbătă şi duminică, bucureştenii să îmbogăţească astfel gustul preparatelor din carne.

Cristina Niculescu din comuna Stoieneşti, judeţul Vâlcea, ne va încânta cu şaluri din borangic, unicat, din viermi de mătase crescuţi la ferma proprie. De altfel, doamna Niculescu ne va face şi o mică expoziţie cu gogoşi şi ne va explica cum cresc viermii de mătase.

Gospodinele din Prahova nu se vor lăsa mai prejos şi vor aduce multe preparate dulci.

Produsele ardeleneşti de la Siciliana vor fi aduse, din nou, de Florin Cordiş din Sălaj, după ce săptămâna trecută bucureştenii au cumpărat toată cantitatea adusă de jumeri, sunculite afumate, peştişor, muschiuleţ şi cârnăciori făcute după reţete tradiţionale, mărci înregistrate la ministerul agriculturii.

Brânză proaspătă din lapte de capră, iaurt şi prăjituri preparate cu iaurt din lapte de capră vor fi oferite bucureştenilor de Andreea Banu.

Brânzeturi maturate de tip cascaval, din lapte de oaie şi de capră, produse în minifabricuţă din cadrul fermei acestora din localitatea este Husasau de Tinca - Bihor.

Fabricăm 4 tipuri de caşcaval - maturat de oaie simplu, maturat de oaie afumat, semimaturat de oaie cu verdeţuri şi semimaturat de oaie cu piper şi ardei iute; aceleaşi variante sunt şi din lapte de capră. Toate produsele sunt ambalate în vid şi etichetate.

Avem certificate de analiză, carnete de sănătate la zi, certificate sanitar-veterinare de producător, cât şi certificat de producător eliberat de primăria noastră.

Din Bucovina, Moldova, Muntenia, Olt, gospodinele vă vor oferi, fiecare după reţeta locului, o gamă diversificată de zacuscă, simplă  sau cu ciuperci şi peşte.

Pentru cei care doresc să o pregătească singuri, dar şi pentru cei care îşi pregătesc cămara de toamnă cu murături, familia Vasile din Scărişoara, judeţul Olt, va aduce multe legume, proaspăt culese.

Cristiana Radu din Prahova, va aduce o gamă diversă de siropuri naturale precum cel de cătină cu miere, cu efecte terapeutice greu de egalat de vreun medicament.

“Pentru că am ajuns în luna Brumărel (octombrie) şi pentru că 1 octombrie în calendarul popular este numit "Pocrov", praznicul Sfântului Acoperământ care marchează apropierea anotimpului rece. Legenda populară spune ca Sf. Procoava a fost un pustnic ce petrecea adeseori în rugăciune în vârful unui stalp.

Niciodată nu era plouat, nins sau îngheţat, formându-se un fel de cerc protector împrejurul său. Femeile postesc în această zi pentru a avea sufletul curat atunci când se roagă Domnului să nu aducă sfârşitul lumii şi Maicii Domnului pentru a fi păziţi de toate primejdiile. Sf. Procoava acoperă pământul cu un strat de brumă; de aceea, fetele i se închină pentru a le acoperi şi lor capul cu belşugul părului şi cu baticuri, semn ca sunt femei măritate.

Dacă tradiţia populară ne vesteşte începutul iernii, şi e marcată ca prima zi în care începe sa cadă bruma, nu putem să nu uitam bogăţia anotimpului toamna care e marcata în multe zone ca ”ziua recoltei” şi noi la târgul naţional de la Academia de Ştiinte agricole vă invităm la bogaţia gospodăriilor ţărăneşti care se întrec în vrednicie şi picepere atât în produse naturale dar şi preparate tradiţionale din toate zonele României: Marmureş, Bucovina, Ardeal, Dobrogea, Oltenia, Moldova şi Muntenia.

Întâmplător sau nu 1 octombrie, din 1990 ONU a decretat această zi, ziua internaţională a persoanelor vârstnice, ziua pensionarului.”, a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business.

Ţuica de Morăreşti, produsă de familia Buzdugan din comuna Morăreşti, judeţul Argeş, mulţi bucureşteni o preferă horincii, palincii sau rachiului. Familia Buzdugan are, de altfel, tradiţie de mai multe generaţii în prepararea ţuicii argeşene.

Din anul 1990 familia Buzdugan dezvoltă activitatea într-o manieră modernă, dar păstrând caracterul tradiţional al distilăriei în cadrul SC Agroforest International Company SRL. Ţuica este obţinută din borhot de prune obţinut din prunele din livada proprie. Soiurile de prune folosite sunt Gras Românesc, Anna Spat, Tuleu Gras, Stanlei.

În ceea ce priveşte oferta de vinuri, aceasta este, ca de obicei, variată şi de calitate. Domeniile Dealul Mare şi Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească cu o experienţă de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe şi roşii, va  prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră,  Merlot, Sauvignon, Pinot griş, Fetească albă, Fetească regală, Riesling.

La  aceastea se adaugă şi un vin ecologic ce a făcut deja deliciul cumpărătorilor la ediţiile anterioare ale Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale”.

Din Palanca, Mihai şi Ionela Păliştan vor aduce bucureştenilor păstrăv din păstrăvăria proprie pe care îi vor oferi prăjit şi afumat, cu mujdei de usturoi şi pâine pe vatră. Tot de la  familia Păliştan, bucureştenii vor cumpăra marinată de păstrăv, pâine făcută pe vatră.

Din Maramureş, Rodica Ţiplea va aduce sarmale cu pasat, de post si cu carne, prăjituri, dar va prepara, pentru clienţii fideli, tradiţionala plăcintă cu urdă. Ca o delicatesa doamna Tiplea va aduce si dulceata de gogonele.

Moldovenii din Suceava vor aduce gustosul Cozonac  Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercială Cozonac Bujor SRL, cu  produse de calitate ridicată datorită ingredientelor 100 la sută naturale.

Cozonacul Bujor şi-a dezvoltat şi propria identitate vizuală sub care activează şi în prezent, punând deosebit accent şi pe componenta de promovare a afacerii. Totodată, Cozonac Bujor a devenit marcă înregistrată pe teritoriul României.

Produse tradiţionale tătăreşti - Suberek, Pide şi Baclava - vor fi aduse la “Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale” de Lucia Irescu, din Medgidia.

Tot de la producătorii din Maramureş, bucureştenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar şi dulceţuri şi siropuri naturale preparate în casă. Producătorii aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de  tei, de castan.
Sucurile naturale de mere de la „Vital“, un produs din Ardeal, de la Bacia, (Hunedoara) vor fi prezente şi la această ediţie a Târgului, langa sucurile, tot din mere de la Horezu sau Miercurea Ciuc. Tot din Miercurea Ciuc vor veni şi cipsurile naturale din mere.

O gamă largă de sortimente de brânză ne va aduce, şi de această dată, Ion Poponeci din Şirnia, Gheorghe Dorin Trişcă din Sohodol, judeţul Braşov şi alţi producători.

Şi de la Bran familia Sparghez aduce o telemea nouă şi una veche, dar mai ales o branză de burduf care dacă o guşti sigur te reîntorci să o regăseşti la micul dejun sau la cină, fie într-o roşie, fie într-un ardei gras sau cu mămăliguţă pentru ca sa fim sănătoşi şi să ne bucurăm de natura neexplotată şi neexplorată a munţilor Carpaţi.

Kurtos Kolac-ul, cu nucă multă şi zahăr caramel sunt dulciuri ce încantă, şi la această ediţie, atât copiii, cât şi adulţii.

Producătorii din Prahova aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse româneşti pe plan internaţional, de mană, de rapiţă, zmeur, floarea soarelui, de tei, de castan.

Doina şi Marius Bratu, producători de săpun natural handmade SANFLORA fabricat exclusiv din ingrediente naturale (uleiuri vegetale de măsline, palmier, cocos, floarea soarelui, sâmburi de struguri) vor fi, din nou, prezenţi, de vineri până duminica, pe aleile de la Agronomie, o ocazie pe care nu trebuie să o rataţi datorită preţurilor promoţionale.

“Plantele utilizate în compoziţia săpunului sunt de provenienţă autohtonă: gălbenele, muşeţel, salvie, mentă, urzică, cătină. De asemenea, mierea şi propolisul sunt din stupina proprie a familiei, utilizarea lor în compoziţia acestor produse dând valoare adăugată. Uleiurile esenţiale folosite sunt achiziţionate de la firma Terpena din Orăştie, unul din puţinii producători autohtoni de uleiuri esenţiale (ex: mentă, salvie, lamâie, lavandă).

Singurele produse de provenienţă externă sunt o parte din uleiurile vegetale folosite (măsline, palmier, cocos) uleiuri fără de care nu poate rezulta un produs de calitate", spune Doina Bratu.

Partea livrescă  a târgului o veţi regăsi în expoziţia realizată de "Asociaţia Ospeţia din România - tradiţie şi evoluţie". Ion C. Rogojanu, preşedintele asociaţiei, ne prezintă cărţi de bucate, gravuri cu subiecte gastronomice, meniuri realizate de unii pictori şi ustensile de bucătărie. Alături de el vor fi anticari recunoscuţi care vor veni cu colecţii de cărţi de bucate româneşti şi câteva caiete de reţete.

Ion Constantin Chirea, actorul ventriloc a cărui voce uluitoare a dat viaţă, cu zeci de ani în urmă, celebrei păpuşi de lemn Aschiuţă, îi va antrena, din nou, pe copii într-un concurs despre cum să mănânce sănătos -"Hrana sănătoasă".

De altfel, sâmbătă şi duminică dimineaţă, între orele 10-12, copiilor care îşi aduc părinţii la Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale le va fi pusă, gratuit, la dispoziţie pentru a degusta din produsele naturale oferite  gratuit de familia Vasile din Scărişoara.

Gălăţeniine vor răcori şi în acest week-end cu bragă, berea KlaussWies şi Poll de la Martens. Tot de la Martens, din Galaţi, vine şi berea fără alcool pentru şoferi.

Evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi  Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1, Bucureşti, în perioada 1-3 octombrie 2010 (vineri-duminică), între orele 9 şi 18. Intrarea este liberă!

Vă aşteptăm,
Dana Popa
0722-563085
daniela.popa63@gmail.com

Vizualizat: 897 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
cultivareaciupercilor
|
02. 01, 2013. Friday 14:12
Cum Sa Castigi 9000 lei Lunar Cultivand Ciuperci intr-un spatiu de numai 80 mp? Iata cum AFACEREA TA cu CIUPERCI devine profitabila in doar 60 de zile si iti aduce la o mirco ferma de 80 mp peste 23000 EURO pe an . Detalii pe www.cultivareaciupercilor.ro
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?