Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Braicoop a vândut întreaga recoltă a verii 2016

Publicat: 30 septembrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pentru cooperatorii brăileni de la Braicoop, sezonul recoltărilor de vară a fost unul atipică, așa cum de altfel s-a întâmplat și în ultimii ani. Însă, marele neajuns a fost, de departe, transportul producției din câmp.

Click pe poza pentru galerie!

„Mai mult ca oricând, s-a simțit din plin lipsa conducătorilor auto. Spre exemplu, am avut furnizori ai serviciilor de transport care au pornit campania cu patru șoferi și au terminat-o cu unul singur. Acest lucru ne-a perturbat și nouă fluxul de recoltare, am avut combine imobilizate, ceea ce a întârziat strângerea și depozitarea producției agricole”, ne-a declarat Costică Mocanu, președintele Braicoop. 

 

Portul Constanța blocat, combinele imobilizate în lan

Potrivit acestuia, o perturbare a activității s-a manifestat și în Constanța, la terminalele portuare de preluare a recoltei, unde mijloacele de transport au staționat pline cu grâu zile în șir. Organizarea defectuoasă a fost generată de faptul că anul acesta a fost un volum considerabil de marfă, iar traderii de cereale au omis să mai contracteze din timp producția. Explicația acestei situații ne-a fost oferită de Adrian Coteț, directorul general al Braicoop: „Anul trecut, marii angrosiști au luat plasă; au cumpărat grâul la un preț, l-au dus în port, prețul a scăzut și au vândut în pierdere. Anul acesta, marii jucători de pe piață au contractat însemnate cantități de cereale și de rapiță, au dus marfa în port, dar nu au mai găsit clienți din străinătate care să cumpere la prețul impus de traderi. Astfel, aproape 20 de zile portul constănțean a fost blocat; autocamioanele au rămas nedescărcate, iar în lanuri combinele s-au oprit din recoltat”.

De asemenea, în aceste condiții, pe terasa Brăilei, campania de recoltare s-a întârziat cam cu două săptămâni. „Acesta este motivul pentru care la primăvară trebuie să finalizăm investiția noastră; construcția unui siloz-tampon cu o capacitate de 20-25 mii de tone. Când se blochează portul Constanța câteva zile, capacitatea noastră de înmagazinare poate oferi pe moment soluția salvatoare”, a susținut Costică Mocanu. 

 

Investiții de 500 mii euro în sisteme de depozitare 

Cooperatorii de la Braicoop au hotărât în ultima adunare generală să achiziționeze o fermă în suprafață de trei hectare cu spații de depozitare, în incinta căreia să amenajeze baterii de silobaguri, saci industriali speciali din folie de polietilenă, rezistenți la întindere și la razele ultraviolete, necesari pentru păstrarea temporară a producției agricole. Deocamdată, a fost cumpărat terenul cu cele două magazii, dar și un încărcător frontal și un cântar ultramodern, care au costat aproape 150 de mii de euro. Investiția finală, cu ferma de la Baldovinești, din apropiere de Brăila, unde se va construi noul sediu al cooperativei, cu silobaguri și uscător mobil, se va ridica la circa o jumătate de milion de euro. 

Nu demult, au investit într-un laborator modern de cartare agrochimică, dotat cu aparate de ultimă generație pentru determinarea principalilor indici de calitate ai solului și ai apei, precum și pentru determinarea microscopică a unor boli și dăunători din culturile agricole.

Sursele de finanțare provin în principal din veniturile proprii ale cooperativei constituite în urma unui proiect european derulat prin Măsura 142 - Înființarea grupurilor de producători, la care s-au adăugat comisioanele percepute și încasate. 

La sfârșitul lunii august, trei fermieri din consiliul de administrație al cooperativei au făcut o deplasare la un producător italian de silobaguri pentru a vedea la fața locului cum funcționează și să perfecteze un contract de vânzare/cumpărare.

 

Pe drumul ascendent al producției și profitului

De la un an la altul, Cooperativa Braicoop merge pe drumul ascendent al profitului. S-a dovedit a fi o formulă, un model de succes care se confirmă. Dacă în 2015, s-au produs 33 de mii de tone de cereale și plante tehnice, anul acesta se vor înregistra peste 45 mii de tone.

„În campania recoltărilor de vară am realizat circa 15 mii de tone de grâu. În luna aprilie, când marfa era în verde pe câmp, am încheiat contracte futures pentru cantitatea de 10.000 tone la un preț care ulterior s-a dovedit unul foarte bun, în comparație cu cel vehiculat la recoltare. Până la strângere recoltei de pe câmp, am mai contractat 3.000 de tone, astfel încât am vândut cel mult 2000 tone cu prețul la recoltare, care a fost cu circa 10 la sută mai mic decât cel contractat anterior”, a susținut Adrian Coteț. 

Și la orz, situația a fost asemănătoare, membrii cooperatori au produs circa 5.500 tone și mai mult de jumătate din cantitate a fost contractată înainte de recoltare. S-a livrat întreaga producție obținută, actualmente, în magazii nu mai există nici un bob de recoltă.

La rapiță, s-a obținut o producție bună, în total 2.200 t de tone, iar contractul futures semnat a cuprins un preț mediu. „În timpul campaniei de recoltare a crescut un pic, apoi s-a dus în jos. E destul de greu să prinzi vârful de creștere de preț”, au susținut cei doi interlocutori.

Media la grâu a fost de vreo 5,5 t/ha, dar au fost fermieri care au realizat și 9 tone la hectar. 

De asemenea, la orz - 6 tone la ha, la mazăre, undeva la 3 tone la ha și o medie de 2.300 kg la ha la rapiță. 

 

„Cooperatorii au învățat lucrul în echipă!”

„Trebuie spus că am rulat mult mai repede decât anul trecut. Am căpătat suficientă experiență în negocierea și contractarea din timp a mărfii, am urmărit mai îndeaproape tot ce înseamnă producție suplimentară estimată de fermierii noștri. Dar cel mai important lucru pe care vreau să-l subliniez este că membrii cooperatori au început să învețe lucrul în echipă, au căpătat mai multă încredere în capacitatea noastră organizatorică. Anul trecut am rămas cu grâu pe stoc, a scăzut prețul și nu am mai vândut, am preferat să-l mai ținem. Acum nu mai avem bob nevândut”, a completat liderul Braicoop. 

„Cred că important este punctul de plecare, costul femierului pe hectar  și nivelul de profit la care este mulțumit să-l scoată. Așa se stabilește un preț minim, acela trebuie să fie prețul pentru care se încheie contractul”, a punctat Adrian Coteț. 

Pentru floarea-soarelui au început să încheie contracte futures încă din luna august, unii traderi oferind prețuri bune pentru recolte luate direct din câmp. La porumb va urma. Se mai tatonează piața. Cultura se prezintă bine, producătorii agricoli brăileni sunt capitalizați și irigă din plin lanurile. 

 

 

 


COOPERATIVA - UN MODEL EUROPEAN OPTIM ȘI FUNCȚIONAL

„Numai intrând într-o structură asociativă începi să devii rentabil ca fermier, nu poți să răzbați dacă nu ești într-o asociere. Diferența de cost calculat la un hectar de grâu între un fermier integrat într-o formă cooperatistă și un altul neînregimentat e mai mică cu cel puțin 50 euro pentru primul, numai prin scutirea de impozite. Dacă ne raportăm la inputurile pe care le negociem la prețuri cu mult scăzute față de cele din listă, la procedurile de vânzare și la celelalte logistici, toate acestea înseamnă cheltuieli specifice pe unitatea de suprafață mai mici și, implicit, câștig mai mare, în final. Nu noi am inventat cooperativele astea, ele sunt un model european optim și funcțional, ce și-a confirmat avantajele în decenii de existență, model în care cred cu tărie!”, a precizat Costică Mocanu. 

Cooperativa Braicoop are la acestă dată înregistrat un număr de 45 de membri și lucrează împreună peste 15 mii de hectare în județul Brăila. Numai anul trecut s-au înscris 12 fermieri.

În 2015, producția agricolă totală s-a ridicat la 32,955 milioane tone. Porumbul ocupă - 30% în structura de cultură, grâul - 28%, floarea-soarelui - 18%, orzul - 16%, soia - 6%, restul suprafeței reprezentând rapiță, mazăre, sorg și triticale. 


 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 698 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?