Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Boabele de mazăre nu se cern cu sita de mălai

Publicat: 19 septembrie 2016 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Oricât de mult ar vrea cineva să mă convingă că managementul e singura bubă pentru care cercetarea românească este într-un impas fără de cap și coadă, nu va reuși. Am stat cuminte și am ascultat părerile exprimate și de-o parte, și de alta... 

Click pe poza pentru galerie!

Dacă ASAS și unitățile apaținătoare sunt de acord că cercetarea are nevoie de o reformă care să aducă fenomenul cercetării agricole în lumea reală, a concurenței acerbe, reformă care nu se poate face fără politici bune și fără finanțare, apoi administrația nu prea e convinsă de asta. MADR nu prea vrea o restructurare sau o reformă structurală, ci mai degrabă vrea să pună lăbuța și pe acest sector. Ca să vadă ASAS cine e șeful. 

 

Ce face onor Ministerul Agriculturii?! 

Schimbă cumva macazul?! Nu numai macazul. Chiar mai mult. Desființează gările, impiegații de mișcare și se apucă de scos și șinele, cu promisiunea că va pune în loc o linie ultramodernă pe pernă electro-magnetică. Asta în loc să învețe casierii cum să vândă biletele. Recunosc că este o măsură exgerată la o problemă reală. 

Profesorul Ioan Jelev, membru titular la ASAS, spunea că ar vrea să vadă ce performanțe manageriale ar avea MADR dacă ar primi doar zece la sută din bugetul alocat. Sincer, aș fi curios și eu. Chiar și cu bugetul pe linia de plutire, managementul ministerului e... varză de Bruxelles. {i nu dă nimeni o lege în care MADR să rămână doar un for de consacrare pentru politici agricole. M-am întrebat și eu de ce dacă Parlamentul României s-a strofocat un cincinal să nască o lege a cercetării, Legea 45/2009, acum, după ce nici un minstru nu a respectat integral această lege, despre care membrii ASAS susțin că este viabilă și necesară, se trece la un alt proiect de lege care duce cercetarea în subordinea ministerului?! Un proiect făcut pe genunchi și cu multe hibe. Cui folosește?

 

Restructurarea cercetării, privită și din partea vizată

Pe 26 august a.c., ASAS a convocat Adunarea Generală la care au participat 115 membri (72 membri ar fi fost minimul necesar pentru ca Adunarea Generală să fie statutară). Au fost inivitați, pe lângă conducerile unităților de cercetare, și prim-ministrul, și ministrul Agriculturii, dar și cel al Mediului și Apelor. Dar, ca de obicei, au răspuns prin absență. Ceea ce înseamnă că nu au interes în a face o restructurare în favoarea cercetării (cine altcineva cunoaște mai bine decât cei care se ocupă de decenii de așa ceva?), ci una așa cum știu ei. De altfel, în discuția cu Achim Irimescu, am înțeles că Dacian Cioloș și Cristian Hera ar fi cei doi cu care practic s-a consultat cel mai mult. Tocmai de aceea, când am auzit ceea ce spunea vicepreședintele Academiei Române la Adunarea Generală ASAS (citez din cuvântul academicianului Cristian Hera: „Propunerile făcute de MADR, privind înființarea unei agenții de management care să coordoneze cercetarea științifică din toate domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare nu reprezintă o soluție eficientă, realistă și viabilă”), mi-am zis: oare chiar a fost atent ministrul la ceea ce au discutat?! 

 

Reorganizare fără dezorganizare

Mai mult chiar, Cristian Hera vine cu un cu totul alt plan, mult mai aproape de realitatea imediată. Un plan de restructurare gândit de un om care are 60 de ani în acest domeniu, din care nouă prin străinătate. Iar ca o dovadă că ASAS este continuator al ICAR sunt cei patru-cinci cercetători care au activat și în fostul ICAR înainte de a fi reorganizat în 1962. Cristian Hera întărește cele spuse cu următoarele cuvinte: „Există variante de reorganizare fără dezorganizare, care pot sta la baza unei restructurări eficiente, în condițiile asigurării finanțării de bază așa cum prevede Lege 45/2009, modificată prin Legea 72/2011”. Acesta arată cu degetul tocmai spre minister și spre voința politică pentru întârzierea procesului de restructurare, precum și spre „speranța/naivitatea cercetătorilor”că legile acestea ar putea fi respectate. Vicepreședintele Academiei Române susține că ar fi de ajuns crearea unei direcții generale de management economico-financiar, aducând mărturie Programul Sectorial care a funcționat la parametrii de vârf între 2011 și 2013, „când a fost administrat de ASAS și nu de MADR”. Apoi a venit și cu o propunere ce ar viza înființarea unui nou ICAR, care s-ar face prin reorganizarea într-o structură nouă, îmbunătățită, a resurselor deja existente. Acest nou ICAR va înlocui fantomatica Agenție de Management. S-a adus aminte aici de INRA, vestitul institut al cercetării franceze, care are un buget de un miliard de euro, în condițiile în care cercetarea privată (cea susținută în mod direct de piață) este la un nivel excelent în Franța. 

 

Sunt necesare schimbări de abordare economico-finaciară

Din discursurile susținute de conducerile stațiunilor de cercetare s-a desprins nevoia de ieșire din inerția sistemului supus regulii trezoreriei. Stațiunile au nevoie de relații bancare, adică de linii de credit, pentru asigurarea necesarului în desfășurarea în bune condiții a activităților de cercetare-dezvoltare. Până când fac note de constatare și cereri de bugetare pentru ceva ce le trebuie uneori în aceeași zi, riscul este ca dăunătorii să-și facă de cap înainte de a mai putea stăpâni ceva. Secretarul științific al SCDA Turda, dr. Felicia Mureșanu, a avut un cuvânt demn de prins într-un curs pentru facultățile de management agricol. Aceasta a vorbit în numele celor peste 30 de cercetători, majoritatea tineri, care își desfășoară activitatea în stațiune. Se temea că noile implementari vor strica și ce mai era bun. Cât despre precizările din proiect privitoare la stabilirea necesarului de teren pentru cercetare-dezvoltare, este convinsă că, cel puțin la SCDA Turda (ei arendează de la localnici peste 500 hectare) ar trebui adus teren în unitate. Ceea ce nu crede că va reuși vreodataă MADR-ul. Iar resursele proprii nu trebuie luate de nimeni. Altfel, orice avânt creator va fi stârpit. 

O poziție, de asemenea notabilă, a fost cea a directorului SCDA Livada, dar și a dr. Nicolae Ioana, director al încă Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor de la Balotești, care este convinsă că principalul vinovat de acestă situație este tocmai MADR, pentru că nu a respectat legea. ICDCB Balotești era unul din ultimele institute zootehnice în funcție, iar din cele șapte specii de animale folosite în tehnologie, nu mai sunt reprezentate în cercetare decât două. Probabil nu mai este nevoie de cercetare, pentru că se poate achiziționa genetică de la multinaționale, se întreabă retoric și îngrijorați reprezentanții cercetării zootehnice. Iar directorul SCDPCB Mureș subliniază că restructurarea trebuie făcută, dar prin intermediul ASAS. 

Ion Sandu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie, a propus ca totul să rămână cum este acum, iar banii de la buget să fie repartizați pe criterii de performanță și competență. 

Cam toți cei care au luat cuvântul speră ca cercetarea să nu ajungă direct pe mâna politicului, pentru că nu se știe niciodată cât de dăunător ar putea fi. 

 

Scăpări, unele cu intenții de lungă durată...

De altfel, proiectul de lege ascunde tot felul de scăpări, unele cu intenții de lungă durată. ~n art. 19, la alineatul 3 se face practic o naționalizare în interes public. Ce ți-e și cu interesul acesta public care nu are nimic de-a face cu publicul!

Am încercat cât de cât să aduc pozițiile acestor oameni în fața cititorilor, pentru că, așa cum mi-a povestit Achim Irimescu, conducătorii stațiunilor au fost în principiu de acord cu restructurarea. De fapt, ei au crezut că nu au altă soluție. Apoi, când au aprofundat proiectul de lege și au constatat cât de periculos este pentru cercetare o diferență de termeni precum instituții de drept public sau de interes public, la Adunarea Generală și-au nuanțat pozițiile. Sunt pentru restructurare cu toții, dar nu pentru desființarea cercetării. 

Ca o concluzie, deși nu am nici o pretenție că m-aș afla în situația de a-mi da cu părerea decât din postura de simplu cetățean, sper că administrația va înțelege că cercetarea din domeniul agriculturii se mânâncă cu altceva decât orice altă cercetare. Aici se inovează și se creează ființe vii. Așa că nimeni nu se poate juca cu așa ceva. Oare?!...

 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 447 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?