Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Blestemul cartofului

Publicat: 23 martie 2011 - 09:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Criza (cartofului) nu vine niciodată singură! Ea vine din istoria recentă, postdecembristă... Degeaba am tras nenumărate semnale de alarmă. Parcă n-a auzit nimeni! Eram şi suntem, din păcate, mai preocupaţi de ce face Iry şi Mony (musai cu „i grec!”) - de vreme ce mass-media exploatează masiv naivitatea unora şi politicianismul saltimbanc - decât de ceea ce ne asigură decenţa materială şi morală a prezentului şi a progresului în viitor.

Click pe poza pentru galerie!

La început ne-au invadat nematozii din genul Globodera, apoi cei din genul Dytylenchus, suprafeţele contaminate fiind din ce în ce mai mari, dar măsurile culturale şi cele de protecţie a fermelor şi a fermierilor au întârziat să apară.

Apoi, de câţiva ani ne-a „ciumat” cartofii putregaiul inelar (Clavibacter michiganensis) şi, ultima lovitură, anul trecut, a venit de la putregaiul brun (Ralstonia solanacearum).

Când am atras atenţia că în Scoţia, de exemplu, la apariţia unei boli de carantină la cartof se ţine, de urgenţă, şedinţă de Guvern, probabil că am fost considerat depăşit faţă de aşa-zisele „probleme fierbinţi ale ţărişoarei”. CÂT NE COSTĂ ACUM IGNORANŢA? Sau prostia? Sau plecăciunea? Mi-e teamă de aceste cuvinte...

Iată! În conformitate cu Programul de eradicare şi prevenire a răspândirii organismului dăunător Clavibacter michiganensis ssp. Sepedonicus emis de MADR, prin Agenţia Naţională Fitosanitară şi publicat în 13.12.2010, fermele depistate cu Clavibacter m. trebuie să elimine tuberculii contaminaţi. La fel în cazul infestării cu Ralstonia s., doar că aici situaţia va fi mult mai gravă.

Măsurile de carantină sunt dintre cele mai stricte, însă unele mai sunt, pe deasupra, şi hilare. Sau să le spunem superficiale?  Spre exemplu, tuberculii contaminaţi se elimină prin folosirea în hrana animalelor după fierbere timp de 30 minute, cu condiţia ca, citez, „materialul să fie FOARTE BINE FIERT”. Expresia mi se pare hilară sau cel puţin discutabilă şi permisibilă. Apoi, „îngroparea ADÂNCĂ a tuberculilor şi acoperirea imediată cu un rambleu”. Cât de adânc, unde, de ce rambleu? O altă măsură este livrarea directă şi imediată a tuberculilor la o fabrică de industrializare care dispune de facilităţi de eliminare a deşeurilor şi de sistem de dezinfectare. Apăi gripa aviară e „mic copil” faţă de ce poate provoca acest Clavibacter; numai că fabrici de industrializare nu mai avem, iar cele străine, puţine încă, sunt suverane în stabilirea preţului! Apa reziduală trebuie să fie, printre altele, încălzită la temperatura de 60oC timp de cel puţin 30 de minute, înainte de a fi eliminată. Propun ca apa să fie folosită, ulterior, pentru încălzirea apartamentelor din Vaslui, că tot e criză de căldură acolo.

Dacă prezenţa organismului dăunător este confirmată în sămânţă, fermei/exploataţiei infectate i se retrage autorizaţia de producere a cartofului de sămânţă. Aceasta după ce ani de zile s-a vândut cartof de sămânţă pe şanţ, fără documente sau cu documente falsificate şi nimeni n-a luat NICI O MĂSURĂ. Samsarii întrebau cu neruşinare, la poarta fermelor serioase, de ce este cartoful de sămânţă mai scump, dacă este mai mic decât cel de consum. Ani de zile, firme fantomă aduceau cartof pentru plantare cu documente de cartof pentru consum sau fără documente şi NU I-A ÎNTREBAT NIMENI NIMIC!

Cred că nici un fanariot nu putea să fie mai diabolic cu această legislaţie distructivă a fermierilor de cartof din România! De fapt, legislaţia nu e proastă, în principiu, pentru că trebuie să scăpăm de „ciumă”. Problema este că 20 de ani n-am făcut nimic. Am lăsat să intre orice în ţară, am tolerat toate abaterile tehnologice şi legislative de carantină, am importat masiv cartof de consum, mare, roşu, dar găunos, în timp ce fermierii noştri dădeau faliment pe capete, pentru că a noastră barabulă era mai mică, mai nespălată şi cu coaja groasă. În acest caz, sigur nu mai putem vorbi de ceasul al 12-lea!

Cine a pronunţat cuvântul TRĂDARE? (toată lumea e în picioare şi în fierbere)... O scrisoare pierdută...

Vizualizat: 474 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?