Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Banii pentru irigaţii, în aşteptarea legalizării

Publicat: 31 august 2015 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Proiectul de ordonanță de urgență pentru subvenționarea costurilor cu energia electrică pentru irigații în anul 2015, proiect publicat pe site-ul MADR în data de 18 iunie a.c., o fi adus în ziua aceea bucurie, fie și temperată, în rândul fermierilor dispuși să ia de bune toate inițiativele legislative ale ministerului. Mai ales că subvenționarea ar urma să fie integrală, nu 90%, cum a fost în 2009, ultimul an când cheltuielile cu energia pentru irigații au fost suportate de la bugetul de stat. 

Click pe poza pentru galerie!

De la data postării pe site și până în prezent, 6 august, data când scriu acest articol, au trecut 50 de zile. Adică peste o lună și jumătate, iar proiectul de ordonanță de urgență nu a fost încă aprobat într-o ședință de guvern! Ca să zicem așa, halal urgență! Între timp, seceta a făcut ravagii în culturile agricole din sudul și estul țării, iar fermierii imploră de acum mila Guvernului ca să primească ajutoare financiare pentru compensarea daunelor suferite în câmp. 

 

Starea de fapt

În nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență evocat anterior sunt expuse argumentele în baza cărora autoritățile centrale și-au propus să reintroducă subvenționarea costurilor cu electricitatea. Mai întâi ni se înfățișează tabloul climatic general al României. Din 1961 încoace regimul de temperatură și precipitații a tot suferit modificări provocate de schimbările climatice. Așa s-a ajuns ca secetele prelungite să afecteze la nivelul anului 2006 peste șapte milioane de hectare, adică 48% din suprafața agricolă totală. Cele mai expuse zone sunt sudul, sud-estul și estul țării, unde seceta agricolă complexă induce „cele mai grave consecințe care s-au înregistrat vreodată în agricultură”. 

Scenariile privind evoluțiile climatice estimează o scădere continuă a cantității de precipitații, cauză a intensificării pe viitor a fenomenelor de secetă pedologică. Soluția? „Aplicarea irigațiilor”, scriu funcționarii ministerului. Apă în Dunăre și în râurile interioare încă mai este, slavă Domnului! Sistemul de irigații, deși distrus și furat în anumite zone, încă mai există. Au mai fost făcute și investiții pe ici, pe colo, deci ar avea apa pe unde să fie pompată și dusă în culturile agricole. Problema majoră este costul energiei electrice: 85% din valoarea tarifului de livrare a apei pentru irigare! 

Așa cum spuneam, până în 2009, cheltuielile cu energia electrică au fost suportate de la bugetul de stat în proporție de 90%. În acel an, suprafața contractată a fost de 563.791 ha, iar cea irigată de 294.028 ha. În 2014, a fost contractată o suprafață de 323.000 ha și udate 127.000 de ha. Concluzia ministerului este că suprafețele care beneficiază de utilizarea sistemului național de irigații au scăzut din cauza eliminării subvențiilor pentru energie. 

 

Comisia Europeană, marele hop!

Toate bune și frumoase în demersul ministerului pentru sprijinirea fermierilor în lupta cu efectele dramatice ale secetei, dar mai rămâne un singur aspect de lămurit. Subvenționarea a fost eliminată ca urmare a legislației europene, care reglementează foarte strict ajutoarele de stat. Are MADR-ul aprobarea Comisiei Europene ca să reintroducă ajutorul de stat în domeniul irigațiilor? În nota de fundamentare publicul e asigurat că “proiectul de ordonanță de urgență nu se referă la impactul asupra mediului concurențial și la domeniul ajutoarelor de stat”. O fi așa, dar atunci de ce în 2009 subvenționarea a fost considerată ajutor de stat și eliminată tocmai din acest motiv? De ce în 2015 nu ar mai fi tot ajutor de stat? 

În realitate, da, subvenționarea este ajutor de stat! Una scrie în nota de fundamentare, alta se întâmplă în realitate. MADR știe că nu poate da banii fără avizul Comisiei Europene. Surse din interiorul Consiliului Concurenței mi-au confirmat că au avut loc discuții cu reprezentanți ai MADR și că, în final, au inițiat consultări informale cu funcționarii de la Bruxelles. Încă nu a fost trimis nimic oficial către CE, un document scris, și nimeni nu știe exact când va fi trimis un act în acest sens. Așadar, proiectul de ordonanță de urgență stagnează. Nu poate fi introdus într-o viitoare ședință de guvern fără avizul favorabil al CE. 

Câți bani ar fi dispus statul român să aloce pentru acoperirea cheltuielilor cu electricitatea necesară funcționării sistemului de irigații? Valoarea costului cu energia electrică pentru suprafața contractată anul acesta ar fi de 29,3 milioane de lei. L-am întrebat pe Ionel Lepădatu, prim-vicepreședinte al LUAIR (Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România), dacă banii sunt de ajuns. “|știa sunt banii, măcar să fie alocați agricultorilor. Orice subvenționare este binevenită, ne bucură. Am fost la minister zilele trecute și am aflat că trebuie acordul de la Bruxelles. {i dacă ordonanța s-ar aproba în noiembrie, ar fi bine, că ne vom primi banii retroactiv. Am achitat deja pe mai, urmează să achităm pe iunie, și tot așa, pentru fiecare lună de utilizare a apei. Nu am date exacte acum, dar în Brăila am utilizat apa pentru aproape toată suprafața contractată”, a răspuns reprezentantul LUAIR și directorul OUAI Unirea Traian - Brăila. 

 

Paradoxul “Sarichioi”

În județul vecin, Tulcea, situația legumicultorilor din Sarichioi este însă una dramatică. Sunt datori vânduți filialei ANIF Tulcea. Au de plată 500.000 de lei. Peste 100.000 de euro. Mai mult de jumătate sunt bani pentru apă, restul sunt penalități. Membrii OUAI Sarichioi sunt vreo 60. Ar veni cam 1667 de euro pe cap de membru. Mult, puțin, legumicultorii nu au achitat acești bani. Filiala ANIF i-a dat în judecată pentru recuperarea datoriilor. Ion Costache, președintele OUAI Sarichioi, spune cu năduf: “Acum două săptămâni a venit hotărârea de la Judecătoria Tulcea. Suntem buni de plată. Nu am mai făcut recurs. La ce bun? Să vedem fiecare cât a udat și cât are de plătit. Avem nevoie de irigații, nu putem face legumicultură fără funcționarea sistemului de irigații. Am propus ANIF să plătim deocamdată numai datoria restantă și să mai amânăm penalitățile, dar nu au vrut. Asta e”. Din cauză că nu au mai beneficiat de apă de la ANIF, mulți săteni au renunțat să mai cultive legume. Au trecut exclusiv pe cultura mare: porumb, orz, grâu. Cei care s-au mai încăpățânat să facă un pic de legumicultură, au forat puțuri sau au adus apa în câmp în deja celebrele bidoane de 1000 de litri. S-au mai bucurat și de o ploaie sosită atunci când o așteptau mai puțin, un ajutor de la Dumnezeu binevenit când puterile lumești se dovedesc neputincioase. Sau deseori inflexibile. 

 

Un proiect compromis

Un alt neajuns al OUAI Sarichioi este legat de accesarea fondurilor europene. Ion Costache îmi dezvăluie că au pierdut un milion de euro obținut pentru un proiect de modernizare și reabilitare a rețelei de irigații. Le-ar fi prins bine investiția, fiindcă ar fi redus simțitor pierderile de apă în rețea. Ghinionul lor a fost că materialele necesare lucrărilor proiectate s-au scumpit vertiginos, practic s-au dublat, chiar triplat în anumite cazuri. Scumpirea materialelor a descurajat firmele de construcții care, în consecință, s-au retras de la licitație. “Mi-au spus că banii pe care îi avem la dispoziție sunt deja prea puțini, nu acoperă manopera. Primisem deja un avans de 40%, dar a fost inutil. Ne-am dus la AFIR și am propus să reajustăm proiectul, în sensul reducerii suprafeței pe care am fi modernizat rețeaua, dar nu au fost de acord”, explică Ion Costache. 

Vecinii lor din Sabangia au fost la fel de îndatorați, dar și-au plătit în final datoriile. Ei sunt mai puțini în OUAI, dar au putere economică mai mare. Un lucru important trebuie semnalat în cazul legumicultorilor de pe malul lacului Razelm. Au apa, cum se spune, sub nas. Pe dealurile dinspre nord și vest se învârt continuu turbinele eoliene care furnizează zilnic sute de megawați în Sistemul Electric Național. Cu toate acestea, fermierii sunt dependenți de ANIF, care este dependent de distribuitorii de electricitate. Fermierii scot bani mulți din buzunar, ajung, iată, și datori cu carul, pentru irigarea culturilor, când ar trebui să aibă independență energetică. De ce să mai plătească acel 85% din costul irigării, procent calculat de MADR, când mai bine ar avea propria lor sursă de curent? Chiar este independența energetică a fermierilor, mari și mici, numai un basm seducător, un proiect nefezabil? E mai convenabilă dependența de distribuitorii de electricitate? Fiecare, desigur, are propriul răspuns. Mie unul mi-ar plăcea să văd într-o bună zi o turbină eoliană plantată pe malul lacului Razelm, care să furnizeze energie electrică pentru sistemul de irigații local spre beneficiul legumicultorilor din Sarichioi și Sabangia. O turbină eoliană a legumicultorilor, administrată de ei. 

 

Obiectiv: 350.000 de hectare udate!

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu proiectul ordonanței de urgență pentru subvenționarea electricității în domeniul irigațiilor. Vor convinge autoritățile de la București Comisia Europeană să fie de acord cu această măsură sau se va dovedi că, de fapt, inițiativa a fost de la bun început un fel de praf în ochii fermierilor, oricum obișnuiți cu praful stârnit de vânt pe ogoarele arse de secetă. Mă tem ca nu cumva proiectul de ordonanță să-i fi ispitit pe fermieri să ude cu toate forțele, convinși că ministerul le va subvenționa integral cheltuielile. În nota de fundamentare stă scris că prin „suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor cu energia electrică pentru irigații, suprafața irigată în anul 2015 va putea atinge suprafața contractată, și anume 350.000 de ha”. Obiectivul ar putea fi atins numai dacă fermierii s-au lăsat convinși de promisiunea MADR-ului că li se vor subvenționa integral cheltuielile cu electricitatea necesară în sistemul de irigații. Până la aprobarea unei OUG cu posibile efecte economice, avem deocamdată un proiect de OUG cu posibile efecte psihologice. Atâta doar că fermierii, oameni realiști, nu mai cred nimic până nu văd.

Vizualizat: 539 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?