Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bani europeni pentru solarii performante

Publicat: 05 aprilie 2016 - 09:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

29 de cultivatori de legume din comuna Colibași, județul Giurgiu, s-au numărat printre primii beneficiari ai fondurilor europene din PNDR 2014-2020. Fiecare a primit câte 30.000 de euro, bani cu care tinerii vor duce mai departe afacerile începute de părinții lor. Din cele 29 de proiecte care au primit notificările de plată, 17 au sunt depuse pe GAL Berceni Vărăști Colibași.

Click pe poza pentru galerie!

În primul val de proiecte aprobate, AFIR a făcut plăți în valoare totală de 3,85 milioane de euro către 124 de tineri fermieri. Din 2874 de cereri depuse, în valoare totală nerambursabilă de peste 120 milioane de euro, până în prezent au fost selectate pentru finanțare 1388 de cereri, cu o valoare de 58,6 milioane de euro.
Cei 30.000 de euro primiți de fiecare beneficiar reprezintă prima tranșă (75%) din suma totală acordată pentru submăsura 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri. A doua cerere de plată (pentru tranșa II) se depune în maxim 33 de luni de la data semnării Contractului de finanțare, după verificarea îndeplinirii tuturor acțiunilor prevăzute în Planul de Afaceri. Tranșa a doua reprezintă 25% din valoarea sprijinului nerambursabil acordat.
Pentru a face mai atractivă măsura pentru tinerii fermieri, se lucrează la simplificarea procedurilor de depunere a proiectelor. „Se lucrează la simplificări în perioada aceasta, astfel încât beneficiarii să nu mai spună că sunt sătui. La sfârșitul lui martie când lansăm noile măsuri, și procedurile de simplificare vor fi gata”, spunea luna trecută Andras Szakal, director general AFIR.

Investiții făcute pas cu pas
Delia Cîrcioroabă, unul dintre beneficiari, deține 6.000 mp de solarii. „Este prima dată când accesez fonduri europene. Cu banii schimb structura de lemn cu cea metalică, pentru ca pe viitor să putem accesa noi fonduri pentru încălzire, să ne modernizăm, să fim competitivi. Acum acoperim plantele cu folie pentru a le încălzi. Vreau să modernizez deocamdată 2.500 mp de solar, ca să pot produce și iarna. Am solarii care nu produc decât din iunie până în noiembrie, pentru că nu are structură metalică”, spune fermiera.
Peste iarnă, într-unul din solarii, de 1.500 mp, a cultivat spanac și speră să obțină o producție de patru tone. Apoi va cultiva roșii. „La soiul Prekos nu avem o producție foarte mare. Dar este cerut de populație. Noi mergem pe un kilogram de roșii/plantă. Într-un solar de 1.500 mp eu pun 9.000 de fire, ceea ce înseamnă o producție de 9 tone de roșii”, povestește Delia Cîrcioroabă despre producțiile pe care le estimează. Producția o vinde la piața de gros fie la București, fie la Brașov.

Bani pentru extinderea exploatației
Daniel Ionuț Isar are 27 de ani și face legumicultură „de când se știe”. „Am făcut și școala de legumicultor, la Târgoviște, mai mult ca necesitate pentru proiect. Ceea ce am învățat, de fapt, știu de la tata”, ne spune Ionuț Isar. Este unul dintre primii beneficiari care au primit bani europeni în actuala programare. Suprafața totală de solar este de 5.700 mp. Are patru solarii în total, iar în trei cultivă roșii. „Banii îi folosim pentru extindere, vreau să cumpăr pământ, cam un hectar și voi face tot solar. Legumicultura în câmp nu ne aduce un beneficiu. Nu am lucrat cu firmă de consultanță, piedici nu am avut. Am fost ajutați mult de angajați ai primăriei și ne-am folosit de exemplul celor care au mai reușit. Am făcut singur proiectul. Dacă pe viitor aș mai putea accesa, aș mai lua fonduri europene”, spune Ionuț Isar.
Tânărul preferă solarul deoarece investiția este mai mică față de seră. „Solarul costă 10.000 de lei, sera 100.000 de lei”, ne spune fermierul. Și-a săpat puț pentru alimentarea constantă cu apă a instalației de irigare din solar. Investiția în sursa de apă a fost de 2.500 lei, un puț cu pompă cu tot.
Am văzut și unul dintre solarii, de 1.700 mp. Era pregătit din toamnă, când a plantat salată și ceapă verde. „Am pus 10.000 bucăți de salată și 25.000 de bucăți de ceapă. Investiția pentru salată a fost de 5.000 de lei”, spune fermierul. Fermierul livrează marfa către piața de gros din Brașov. După ce recoltează primele culturi, va pune roșii, soiul Prekos, aproximativ 10.000 de fire/solar.

Solarii moderne, pe structură metalică
Adriana Moise a împlinit 28 de ani și administrează o exploatație de 1,84 ha. „Deja ne-am apucat de solarii. Am achiziționat o parte din țeavă, se lucrează la montaj. Vom face solarii moderne, pe structură metalică. În prezent avem 4.084 mp de solarii vechi pe structură de lemn, iar fiecare toamnă și primăvară înseamnă investiții în reparații. Folia nu rezistă. Eu am preluat afacerea de la părinți, dar sunt ajutată de familie”, spune tânăra. Cu banii primiți va moderniza un solar de 2.000 mp. Cultivă tomate din soiul bulgăresc Prekos, care a cucerit prin gustul deosebit. Are și legume în câmp, gogoșari, varză și conopidă. „Dar afară este din ce în ce mai greu și condițiile meteo nu ne mai permit”, spune Adriana Moise.




PRIMARUL VREA SĂ DEVINĂ PARTENER DE AFACERI AL LEGUMICULTORILOR DIN COLIBAȘI
În Colibași sunt 400 ha de solarii. Sunt 1.200 de gospodării, unele au și 1 ha de solar. O problemă a legumicultorilor este piața de desfacere. Condițiile impuse de supermarketuri pentru a prelua marfa legumicultorilor români sunt greu de îndeplinit individual, iar în acest caz asocierea pare să fie o soluție câștigătoare. Avantajele au fost enumerate de primarul comunei Colibași, care în scurt timp va deveni om de afaceri. „Eu sunt la final de mandat. După ce voi pleca de la primărie vreau să facem o cooperativă cu toată comuna. Și să ne dezvoltăm, să facem depozite”, a spus Constantin Stoica, primarul comunei Colibași.




Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 - 14 aprilie 2016

Vizualizat: 866 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?