Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Avicultura, sector prioritar doar în vorbe...

Publicat: 23 noiembrie 2014 - 09:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Avem un sfert de veac de democrație, de șapte ani suntem în marea familie europeană, dar în fermele zootehnice mici și mijlocii și în buzunarul producătorului român nu avem mai nimic!

Click pe poza pentru galerie!

Discutăm de strategii de dezvoltare a păturii de mijloc din agricultură și a fermei de familiei (indiferent de dimensiunea ei!!!), însă multe dintre aceste strategii au rămas doar la nivel de declarație. Așa se întâmplă și în sectorul avicol de la noi. Pentru a nu induce în eroare cititorii și pentru a nu fi acuzați de unii sau alții de manipulare sau rea voință, discutăm concret, cu referire la datele oficiale, statistice. Pentru că, nu-i așa, cifrele vorbesc de la sine...

Numărul total de păsări din România înregistrat la ANSVSA este de 79.440.251 capete: în sistem intensiv (societăți comerciale), avem un total de 25.682.817 capete, din care 7.406.322 găini ouătoare cu o producție medie de 304 ouă/găină și un efectiv de 18.276.495 capete pui de carne, cu o producție de aproximativ 2,1 kg/pui. Rezultă, conform datelor care se regăsesc pe site-ul Autorității Sanitare Veterinare, că în România anului 2013 erau înregistrate 1.835.219 exploatații agricole individuale, cu un efectiv total de păsări de 53.757.434 capete, din care găini ouătoare 35.134.978 și păsări de carne 18.622.456 capete, de unde rezultă o medie pe gospodărie de 19,14 găini ouătoare cu performanță medie pe cap de găină de140 ouă pe an și 10,14 capete pui de carne. 

 

La capitolul “free-range” stăm rău de tot! 

În data de 26.09.2014, revista Ferma a trimis ANSVSA o solicitare, prin care ceream răspunsul oficial la următoarele întrebări:

1. Câte ferme de găini ouătoare în sistem “free-range” (pe așternut permanent cu acces liber în padoc), care produc ouă inscripționate cu cifra 1 sunt autorizate pe teritoriul României și ce capacitate totală au aceste ferme. Vă rugăm să ne transmiteți efectivul total și defalcat (ferme free-range care se regăsesc în gospodăriile populației și ferme free-range în exploatațiile de dimensiuni medii și mari).

2. Câte ferme de pui de carne în sistem de creștere tradițional sunt autorizate pe teritoriul României și ce capacitate totală (efectiv total) au?

Am primit următorul răspuns: pentru găini ouătoare cu cifra 1, în sistem free-range, există doar 6 exploatații, cu o un efectiv total de 29.979 păsări, ceea ce reprezintă 0,4% din efectivul total de găini ouătoare din fermele comerciale. Cât privește sectorul pui de carne în sistem tradițional, atenție! Nu există nici o fermă comercială autorizată sanitar veterinar. 

Rezultă din aceste date statistice că sectorul avicol este clar polarizat spre două extreme: exploatații mari și foarte mari și, la celălalt pol, mica gospodărie țărănească în care se regăsește peste jumătate din efectivul de păsări la nivel național (67,67%). Pe categorii de producție situația este și mai gravă: găinile ouătoare din gospodăriile individuale reprezintă un procent de 82,59%, iar 50,46% dintre puii de carne se află în ferma țărănească. 

 

UE susține sistemele alternative de creștere!

În practica UE, pătura de mijloc este reprezentată de sistemele alternative de creștere, cum ar fi sistemul tradițional pentru puii de carne și sistemul “free-range” pentru găinile ouătoare, care la noi - conform datelor oficiale - nu există! Prin urmare, factorii decizionali trebuie neapărat să reorienteze strategiile din sectorul avicol spre dezvoltarea, în accepțiunea comunitară, a gospodăriei individuale din România. 

Suntem conșienți că fermele intensive avicole au reușit să se modernizeze și să beneficieze de fondurile europene, dar ce ne facem cu cele 1.835.219 de exploatații agricole individuale? Acestea nu au beneficiat de nimic, nici măcar de subvenții; cel puțin așa arată datele statistice din 2013. Se impune luarea de măsuri imediate pentru a fi prinse în ghidurile noului PNDR 2014-2020, pentru ca în anul 2020 să nu mai vorbim de săraci și bogați în avicultură. Iar soluția ar fi simplă: un punctaj sumplimentar la selecție pentru aceste sisteme de creștere și acordare de prioritate pentru tipul de ferme la care facem referire (adică sector prioritar).

 

Propuneri pentru acordarea de punctaj

În ceea ce privește acordarea de punctaj la selecția proiectelor pentru creșterea animalelor în sistem tradițional, se face referire directă la sistemul tradițional de creștere a puilor de carne și la sistemul „free-range” pentru găinile ouătoare (notarea oului cu cifra 1). La fel cum este diferențiat și sistemul de creștere în ecologic. Un argument în plus este faptul că și legislația comunitară reglementează aceste tehnologii. De exemplu, dacă pentru sistemul ecologic se acordă 5 puncte, pentru sistemul tradițional ar trebui să se acorde 3 puncte.

Negru pe alb, cifrele și legislația vorbesc de la sine: cei care au gândit strategia de dezvoltare rurală nu au analizat nici regulamentele europene, nici tehnologiile de creștere și, cel mai grav, nici situația de fapt a aviculturii!

 

Avantajele sistemelor de creștere „free-range”

Aceste sisteme de creștere se adresează fermelor mici și mijlocii, fermelor familiale, dar și micilor cooperative sătești. Un avantaj net al promovării acestor sisteme pentru fermele mici și mijlocii este faptul că produsele obținute sunt produse de nișă și nu intră în concurență cu marii producători de ouă sau de carne. La momentul actual, prin practicarea în efective mici a sistemelor industriale, produsele obținute intră în concurență directă cu marii producători și costurile de producție sunt mai mari decât în cazul efectivelor mari, ceea ce înseamnă că fermierul mic și mijlociu pierde din start față de fermele mari.

Mai mult, datorită concentrărilor mici de efective pe suprafața de teren și pe fermă, impactul asupra mediului este mult mai mic, aceste sisteme fiind, de fapt, tehnologii de creștere prietenoase cu mediul, în accepțiunea comunitară. Și consumatorul final este în câștig, el având o ofertă mult mai mare de produse din trei sisteme de creștere: ecologic, tradițional și intensiv.

Aceste modele de exploatații pot reprezenta un început pentru dezvoltarea gospodăriei țărănești, aflată la momentul actual într-un declin continuu. Prin respectarea normelor minime, produsele obținute pot fi comercializate legal, ceea ce înseamnă un plus de venit, dar și valorificarea superioară a resurselor furajere deja existente. Primul pas pe care trebuie să îl facă crescătorul este rentabilizarea exploatației și utilizarea eficientă a resurselor umane și materiale. 

 

 

 

Precizări pentru puii de carne

• Creșterea la sol pe așternut permanent în sistem extensiv. Termenul de „creștere în spații închise - extensiv” (creștere la sol pe așternut permanent) poate fi utilizat doar acolo unde densitatea pe mp de pardoseală nu depășește 12 păsări (și nu mai mult de 25 kg greutate în viu). Vârsta păsărilor la sacrificare trebuie să fie de cel puțin 56 de zile (Regulamentul CE 1538/91). 

• Creșterea la sol cu acces liber în padoc. Termenul de „creștere în aer liber/creștere la sol cu acces liber în padocuri exterioare” poate fi utilizat doar acolo unde densitatea pe mp în adăpost nu depășește 13 păsări și greutatea vie nu depășește 27,5 kg/mp, conform Regulamentului CE 1538/91. De asemenea, păsările trebuie să aibă, pentru cel puțin jumătate din viața lor, acces permanent în timpul zilei la spații (padocuri) exterioare acoperite în cea mai mare parte cu vegetație, asigurându-se cel puțin 1 mp/cap de pui. Adăpostul este prevăzut cu deschideri/trape de ieșire cu o lungime combinată de cel puțin 4 m la 100 mp suprafață de adăpost (Regulamentul CE 1538/91).


Precizări pentru găinile ouătoare

• Creșterea găinilor ouătoare la sol cu acces liber în padoc. Sistemele de creștere la sol cu acces în padoc sunt sisteme de producție moderne, deoarece combină avantajele sistemului de adăpost cu microclimat controlat cu efectul pozitiv al șederii în aer liber. Din punct de vedere tehnologic, sistemul permite accesul în spații în aer liber care, în conformitate cu legislația europeană și cea românească trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

- găinile au acces continuu la spații exterioare în timpul zilei, cu excepția cazurilor în care se aplică restricții temporare impuse de autoritatea sanitară veterinară;

- spațiile în aer liber sunt, în cea mai mare parte, acoperite cu vegetație și nu sunt folosite în alte scopuri, excepție făcând livezile, terenurile împădurite și pășunile pentru animale;

- densitatea în spațiile exterioare nu poate depăși niciodată 2.500 de găini pe hectar (o găină pe 4 mp). În condițiile în care pentru fiecare găină sunt disponibili cel puțin 10 mp și se practică o rotație, găinile având acces liber în întreg spațiul pe durata de viață a efectivului, fiecare îngrăditură trebuie să asigure cel puțin 2,5 mp pe cap de găină;

- raza padocurilor nu trebuie să depășească 140 de metri față de cea mai apropiată trapă de intrare și ieșire; cu toate acestea, raza poate fi extinsă la 350 de metri față de cea mai apropiată trapă de intrare/ieșire, cu condiția să existe adăposturi suficiente și adăpători distribuite uniform (cel puțin 4 adăposturi pe hectar).

Vizualizat: 802 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
masura tinerii fermieri
|
03. 14, 2015. Saturday 08:34
In noul ghid nici nu sunt trecute pasarile. Asa ca rămâne prioritate doar in vorbe
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?