Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Avem nevoie de organizații interprofesionale!

Publicat: 27 mai 2016 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Președintele Pro Agro a devenit o voce importantă a fermierilor din România. Emil Dumitru (foto) este o fire modestă, rezervată, care surprinde aproape întotdeauna prin franchețea cu care își exprimă opiniile. 

Click pe poza pentru galerie!

Liderul Pro Agro are și experiență de mic fermier și consideră că baza dezvoltării agriculturii din România este relansarea zootehniei. Cum vede Emil Dumitru ieșirea agriculturii autohtone din impas, aflăm din următorul interviu.  

 

Ferma: Câți membri sunt în acest moment în Federația Pro Agro și ce proiecte derulați la nivelul Federației?? 

Emil Dumitru: Pro Agro este o federație reprezentativă la nivel național, cu 18 asociații profesionale din diverse sectoare de activitate. Recent, Federația Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) și-a exprimat intenția de a adera ca membru cu drepturi depline la statutul Pro Agro. Avem ca membri și organizații interprofesionale pe sectoarele pasăre, porc, vin, legume-fructe. ~n ultima perioadă a crescut încrederea fermierilor în Pro Agro.

Dacă ar fi să enumăr prioritățile, în primul rând vrem să creăm un dialog instituțional cu MADR și cu celelalte instituții din sectorul agroalimentar. Apoi să consolidăm și să credibilizăm Federația. Vrem să fim reprezentați la cel mai înalt nivel la grupele de dialog civil, în speță la COPA-COGECA, și încercăm să aplicăm pe schema de sprijin pentru ajutor de stat pentru finanțarea grupelor de dialog civil.

 

Ferma: Cum evoluează acum dialogul cu MADR?

Emil Dumitru: Suntem nemulțumiți și îngrijorați de modul în care s-a demarat plata subvențiilor pe suprafață, pentru că fermierii aveau nevoie de aceste sume de bani mult mai devreme. Dar cu toate acestea, credem că ministrul Agriculturii, venind de la Bruxelles, înțelege foarte bine care sunt politicile agricole care pot fi implementate în România. Sigur, ar trebui să aibă o echipă de experți mult mai întărită pentru a mișca toate calculele în direcția dorită de noi. O agricultură performantă înseamnă o zootehnie performantă, o valoare adăugată, locuri de muncă și nu doar export de materie primă.

 

Ferma: Ce proiecte are Pro Agro pentru zootehnia din România?

Emil Dumitru: Ne dorim ca prin politicile pe care le promovăm să aducem o producție de carne autohtonă care să satisfacă total cererea de procesare din România. Vrem să putem utiliza cât mai mult din producția autohtonă de cereale pentru zootehnia din România, să închidem lanțul „de la furcă la furculiță ”.

Avem, din păcate, o criză a laptelui la care noi nu găsim soluții, iar fermierul român este victimă colaterală. Am propus Ministerului Agriculturii instituirea unui scheme de ajutor de stat pentru calitate și încercăm să identificăm sumele necesare la o eventuală rectificare bugetară. Acestea le putem împărți cu titlul de subvenție pe litrul de lapte conform. 

Avem și criza cărnii de porc, unde trag un semnal de alarmă. Am investit foarte mult în capacități de îngrășare, dar nu avem purcel produs în România. Suntem tributari unor achiziții intracomunitare de purcei pentru îngrășare la prețuri exorbitante. Trebuie să gândim împreună cu MADR investiții pentru dezvoltarea maternităților și producerea purcelului în România. 

Putem fi un jucător important pe piața cărnii de miel. La nivel european este un deficit de carne de miel, dar noi trebuie să avem carcase conforme cu standardele cerute în alte state membre. Spre exemplu, Franța produce doar 40% din carcasa de calitate de care are nevoie și noi am putea fi un partener care să livreze carcase de miei pe această piață. Sunt politici sectoriale care trebuie făcute de MADR în baza unor studii, nu pe genunchi, cum s-a întâmplat în trecut. 

 

Ferma: Și ce ar trebui să facem? 

Emil Dumitru: România poate fi un jucător important în piața agroalimentară europeană dacă ține cont de ce poate cu adevărat să producă și de calitatea și volumele de produse. Din punct de vedere al calității, industria alimentară s-a dotat foarte mult în ultima perioadă. ~nsă nu am reușit să așezăm la aceeași masă producătorul, procesatorul și comerciantul, așa cum se întâmpla înainte de perioada de aderare cu consiliile pe produs. Aceste trei categorii s-au antagonizat. Tocmai de aceea, ca președinte de Federație, susțin foarte mult organizațiile interprofesionale ca un element de împărțire corectă a profitului pe filiera de produs și de relansare a agriculturii românești. 

Am constatat că avem o agricultură foarte polarizată, în care avem ferme extraordinar de mari și ferme foarte mici. Dacă România nu va adopta modelul francez cu ferme de familie de 200-300 hectare de cultură mare, cu un sistem integrat, în care zootehnia are o pondere însemnată, vom adânci și mai mult această falie. Neavând clasă de mijloc, lucrurile scapă de sub control. Problemele acestea estimăm că se vor dezbate în cinci ani, inclusiv în CSAT, pentru că securitatea alimentară a României poate fi pusă în pericol printr-o politică haotică, așa cum am avut în ultima perioadă. 

 

Ferma: Ce modificări legislative vizați în acest moment?

Emil Dumitru: Sunt cele care pot contribui la o accesare mai ușoară a fondurilor europene. Pe termen scurt trebuie să discutăm de modificarea legii vânzării terenurilor, de modul în care se face creditarea și garantarea în România pe achiziția de terenuri. Fermierul român este într-un deficit de competitivitate cu fondurile de investiții care vin și cumpără teren în România. 

Avem o prioritate pe modul în care se face dialogul social. Sunt de multe ori deranjat când la discuții se așază falși parteneri de dialog. O altă propunere importantă pe care noi o avem este cea legată de modul în care funcționează legislația pe ambalaje. A fost o întreagă discuție și nici până astăzi nu s-a rezolvat în vreun fel. 

Pe termen mediu, de maxim un an, îmi doresc foarte mult să facem dezbateri publice consistente. Suntem aproape să finalizăm un program de dezvoltare a agriculturii pe diverse filiere de produs văzut prin ochii asociațiilor profesionale. Este un material de lucru perfectibil și o analiză SWOT a fiecărei filiere de produs, cu propuneri concrete de îmbunătățire a activității pentru fiecare filieră de produs.

 

Ferma: De ce le este atât de greu fermierilor din România să se asocieze?

Emil Dumitru: Fermierii se asociază dacă văd și înțeleg că eforturile liderilor îi avantajează. Asocierea în România încă nu are un statut foarte bine definit și nici un tratament preferențial. Mediul asociativ, ca să fie credibil și să se poată dezvolta, presupune bani, care, în fostul PNDR, au fost acordați către societăți comerciale și nu către asociații profesionale. O asociație puternică va fi aceea care va avea în fiecare județ centre de consultanță în care fermierii să fie ajutați cu adevărat la depunerea cererilor unice pe suprafață, la modul în care să-și facă declarațiile fiscale. Dar orizontul de așteptare, din punctul meu de vedere, este de cinci ani. 

 

Ferma: Ați solicitat băncilor să susțină fermierii. La ce anume vă gândiți concret?

Emil Dumitru: M-aș putea inspira din politica pe care Italia a făcut-o pe criza cărnii de porc. Ei au adoptat o lege prin care obligă băncile ca timp de trei ani să suspende rambursările de credite oferite fermierilor pe sectorul suin. Nu voi înțelege de ce pentru cele 10,8 miliarde de euro pe care le derulăm din fonduri europene nu poate fi organizată o licitație la care să câștige doar câteva bănci. Fermierul român este decapitalizat, dezorientat și primește printre cele mai mici subvenții din Europa.

 

Ferma: Și această situație se mai poate schimba?

Emil Dumitru: Putem avea șanse dacă știm să ne jucăm o carte importantă. Eu strategic m-aș concentra foarte mult pe cele trei direcții pe care le avem în momentul de față: Comitetele de Gestiune - la care participă consilierii pentru afaceri europene din partea Ministerului Agriculturii, Consiliul de Miniștri - la care participă ministrul Agriculturii - și lucrările de dialog civil - la care participă asociațiile profesionale. România va organiza, în 2019, președinția Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că în perioada imediat următoare, când se vor declanșa negocieri pe viitoarea politică agricolă comună 2020-2024, va trebui să obținem mult mai mult decât am obținut până acum. Eu cred că miza strategică pe termen lung pe care România o poate avea este ca în 2020 fermierul român să nu mai fie așezat pe colțul mesei și să i se repartizeze ce a mai rămas. Dar depinde și de noi, să fim mult mai responsabili și să mergem să reprezentăm cu succes interesele României. 

 

Ferma: Ce șanse are ferma de familie în România?

Emil Dumitru: La nivel declarativ, se susține ferma de familie. Dar văd foarte puțină acțiune, văd proceduri greoaie. Cred că poate reprezenta o șansă, dar o analiză a impactului legislativ pe o fermă de familie de 25 de capete de bovine arată că susținerea acestei forme de agricultură este mai mult un discurs politicianist. Nu sunt măsuri concrete care să încurajeze ferma de familie.

 

Ferma: Cum l-ați descrie pe omul Emil Dumitru?

Emil Dumitru: Un băiat de la țară, simplu, care crede în mediul asociativ. Am absolvit Facultatea de Drept, am terminat un master în Horticultură. Cred foarte mult că lucrurile se pot schimba, că am putea face o agricultură de care să ne fie drag tuturor. Sunt și fermier, unul mic. Cunosc realitățile agriculturii la nivel local. Tata îmi spune că sunt fermier de week-end. De la ședințe merg direct în câmp. 

Am și sarcini administrative la ONIV, unde sunt director executiv. La Pro Agro, nefiind o funcție remunerată, este o chestiune mai degrabă de încăpățânare a mea de a schimba modul de a face lucrurile și de a reprezenta interesele fermierilor corect și echidistant. Pentru mine este mai importantă ferma de acasă și să-mi văd familia și copiii crescând. Ferma are 160 hectare de cultură vegetală și am un plan personal ambițios. Vreau să dezvolt și o fermă zootehnică mixtă de ovine și bovine. Acum este într-un stadiu incipient. Poate dacă mă îndreptam din prima către o facultate tehnică în agricultură cred că aș fi fost un foarte bun profesionist. Dar ca absolvent de Drept am înțeles foarte bine textele de acte normative...

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.9(170) 15 - 31 mai 2016

 

Vizualizat: 506 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?