Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Asaltul legislativ asupra hypermarketurilor, amânat

Publicat: 28 iunie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Epopeea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor agroalimentare nu a luat încă sfârșit. Plenul Camerei Deputaților a decis în ședința din 10 mai retrimiterea inițiativei de modificare a legii la Comisia pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice, pentru o nouă examinare și întocmirea unui nou raport. Deputații au luat iar legea la puricat și au redactat raportul cerut, urmând ca documentul să fie supus iarăși dezbaterii în plen, într-o ședință viitoare. 

Click pe poza pentru galerie!

Modificările aduse Legii 321/2009 au fost salutate de fermierii și procesatorii români, care speră, astfel, că vor avea ocazia să-și vândă produsele în marile magazine, dar au fost criticate de reprezentanții marilor lanțuri comerciale, care susțin că noile decizii nu vor fi spre beneficiul micilor producători, ci al marilor producători din România. 

 

Cum a apărut Legea 321/2009?

Scotocind prin arhiva publicată pe site-ul Camerei Deputaților, am aflat că Legea 321/2009 a fost publicată în M.O. în 20 octombrie 2009 și are ca scop reglementarea comerțului cu produse agroalimentare. Inițiatorii legii au fost în majoritate parlamentari PSD și PC, dar și un deputat de la PD-L, Gheorghe Tinel. Am făcut această precizare, fiindcă îl regăsim pe deputat printre inițiatorii noilor modificări, ceea ce lasă de înțeles că lui Gheorghe Tinel nu-i mai place în prezenta legislatură ceea ce a propus și votat în legislatura trecută. Lecturând expunerea de motive din 2009, am descoperit că inițiatorii au avut în vedere, printre altele, ”accesul micilor producători la consumatori”. Legiuitorii au invocat un raport al Parlamentului European potrivit căruia ”în UE, retailul este tot mai mult dominat de un număr mic de lanțuri de supermarketuri”, iar ”acești retaileri controlează unicul acces real al fermierilor și altor furnizori la consumatori”. Așadar, legea din 2009 fusese concepută ca să dea cu tifla retailerilor și să-i determine să achiziționeze marfă românească, în special de la micii agricultori. Cel puțin așa reiese din expunerea de motive. Vin și întreb: dacă Legea 321/2009 își propusese să-i sprijine pe micii fermieri români, ce s-a întâmplat în cei șase ani scurși de la apariția legii? Nu și-a dovedit legea din 2009 utilitatea? Nu a produs legea efectele dorite de parlamentari? 

 

Duminica, liber la cumpărături

Cum am precizat anterior, inițiatorii legii din 2009 au fost în majoritate de la PSD. În schimb, inițiatorii modificărilor cuprinse în textul PL 798/2015 sunt cu toții de la PNL. Liberalii par să fi preluat lupta cu ”monstrul” comerțului globalist. Haideți să citim din expunerea de motive din 2015. Autorii documentului susțin că ”pe plan european s-a semnalat, în ultima vreme, o evoluție îngrijorătoare în ceea ce privește abuzurile exercitate de marile supermarketuri”. Parlamentarii nu dau exemple de abuzuri săvârșite de retaileri, nu invocă rezultate ale unor eventuale anchete ale instituțiilor în drept. Ar fi fost necesar să facă trimitere la câteva cazuri, ca să convingă opinia publică. 

Pentru a-i lovi eficient pe marii retaileri, legiuitorii s-au gândit de la bun început să le limiteze programul de funcționare în zilele de sâmbătă și duminică. Hypermarketuri cu porți închise ar fi însemnat, susțin parlamentarii, flux mai mare de clienți la tarabele agricultorilor și comercianților veniți cu marfa în piețele agroalimentare. Limitarea programului de funcționare este singura măsură prezentată în expunerea de motive și în prima formă a propunerii legislative de modificare a Legii 321/2009. În forma inițiatorului, hypermarketul este definit spațial: ”structură de vânzare cu amănuntul, cu suprafață de peste 2500 mp”. Propunerea de închidere a marilor magazine duminica și în zilele de sărbători legale a fost eliminată pe parcurs. Locuitorii marilor orașe pot răsufla liniștiți. Își pot umple frigiderele duminica după-amiază pentru toată săptămâna. 

 

Procentul de 51%, responsabilitatea Guvernului

În schimb, au apărut, între timp, alte amendamente, semn că membrii Comisiei pentru Agricultură nu se dau așa ușor bătuți în lupta lor cu hypermarketurile, mai ales că, susțin ei, nu vor decât binele producătorilor agricoli români, care se și văd unii cu camionul, alții cu roaba cu legume proaspete la poarta retailerului, obligat de deputați să cumpere 51% marfă de proveniență românească. Impunerea acestui procent a fost decisă de șeful comisiei, liberalul Nini Săpunaru, și de încă doi deputați, George Scarlat (PNL) și Ovidiu-Liviu Donțu (PSD). Procentul i-a entuziasmat pe mulți fermieri și procesatori români, numai că legea lasă în aer modul în care poate fi aplicat acest procent. Parlamentarii nu și-au mai bătut capul cu detalii, așa cum au făcut-o când au definit hypermarketul, impunând o suprafață minimă, și anume 2500 mp. Cum va proceda comerciantul ca să aibă la raft cel puțin 51% marfă agroalimentară românească? În urma căror formule de calcul va ști exact că pătlăgelele sau guliile nu sunt sub acest procent? La ce unități de măsură va apela? Kilograme? Metri pătrați? Număr de fructe? În cazul ouălor, retailerii vor purcede la numărarea acestora? Răspunsurile vor trebui date de Guvern. Da, aleșii le-au pasat miniștrilor responsabilitatea fixării detaliilor: ”Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului”. 

Interesant este faptul că nu toți comercianții sunt obligați să vândă marfă românească. Magazinele care au o cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro pot vinde fără opreliști orice marfă vor. Adică marii retaileri sunt obligați să cumpere ceapa lui nea Costică, dar comercianții români din cartierele orașelor nu sunt obligați. Păi atunci cum mai poți pretinde tu, ca parlamentar, că sprijini agricultorul român, dacă lași în afara legiferării o bună parte a comerțului autohoton? De ce să nu fie obligat și patronul de magazin din Pantelimon să cumpere ceapa lui nea Costică și nu ceapa de import din depozitele de la marginea Capitalei?

 

Consilierii locali, scoși la înaintare

Ca să demonstreze fermierilor și procesatorilor români că sunt preocupați intens de soarta lor, parlamentarii din Comisia pentru Agricultură au introdus un amendament ciudat. Astfel, legiuitorul decretează: ”Comerciantul persoană juridică autorizată care desfășoară activități de comercializare pentru produsele alimentare are obligația de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești, cu respectarea legislației sanitare veterinare în vigoare. Frecvența acestor evenimente, precum și orarul de funcționare se va stabili prin hotărâre a consiliului local”. Hypermarketurile sunt așadar obligate să cheltuiască bani pentru organizarea unor târguri în incinta acestora! Practic, consilierii locali primesc dreptul să decidă câte târguri vor fi hypermarketurile obligate să organizeze pe cheltuiala lor pentru promovarea produselor agroalimentare românești. Gândiți-vă, dragi fermieri, cum ar fi ca membrii Consiliului Local să vă oblige să cultivați anumite soiuri sau să creșteți anumite rase de animale. Imaginați-vă, de pildă, că în campania electorală ați fi obligați prin lege să organizați campanii de promovare a candidaților locali. Cam așa s-ar traduce și prevederea din noua formă a Legii 321/2009. Evenimentele pentru promovarea produselor agricole românești trebuie organizate de instituțiile publice și de organizațiile profesionale, care încasează impozite, respectiv taxe de la cetățeni, inclusiv de la fermieri.

 

Cel mai probabil, votarea amendamentelor la Legea 321/2009 va fi amânată pentru la toamnă. Până atunci, relația fermierilor și procesatorilor români cu hypermarketurile va fi bazată pe forma inițială a legii. Ce-și dorește în primul rând un fermier? Să aibă recoltă bună, apoi vin celelalte griji. Dacă nu se poate la hypermarket, să nu uităm că există piețele agroalimentare. Bune ar fi și piețele de gross, dacă ar fi cât mai multe! 

 

 

 

RĂSPUNSUL CONSILIULUI CONCURENȚEI

În 14 februarie a.c., a fost înregistrată la Consiliul Concurenței (CC), adresa Departamentului pentru Relația cu Parlamentul. Două zile mai târziu, Consiliul a răspuns în termenii următori: modificările legislative ar putea conduce la creșterea cererii pentru produsele alimentare provenite din producția națională și la întărirea competitivității pe piața aprovizionării cu produse alimentare. Totodată, CC consideră că o astfel de inițiativă ar putea conduce la dezvoltarea economică locală și la relații mai strânse între producătorii locali și consumatori. În același timp, CC avertizează că ”intervenția statului în activitatea întreprinderilor private, prin impunerea unei obligații de vânzare a unui volum minim de produse provenite din producția națională, ar putea conduce la disfuncționalități în aprovizionare, ofertă redusă de produse, lipsa unor porduse din cauza caracterului sezonier”. Consiliul Concurenței, în linie cu toate politicile de la nivel european, are în vedere bunăstarea consumatorului final. În plus, autoritatea de concurență consideră că problemele actuale ale micilor producători ar putea fi combătute prin măsuri care să întărească puterea de comercializare, creșterea capacităților de depozitare și întărirea puterii de negociere. Din această perspectivă, autoritatea de concurență a promovat întotdeauna asocierea micilor producători, ca o măsură alternativă viabilă la problemele existente. 


 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.11(172) 15 - 30 iunie 2016

Vizualizat: 492 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?