Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Aproape 1 mil. ha vor fi penalizate la plată

Publicat: 19 iunie 2015 - 11:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Mai puțin de 700.000 de cereri unice de plată depuse la APIA pentru cca. 4,7 mil. ha au fost închise până în 11 iunie 2015 și alte sub 100.000 de cereri, pentru 3,3 mil. ha erau pregătite să fie închise. Fermierii au cerut insistent prelungirea termenului de depunere a cererii unice fără penalități până pe 10 iulie 2015, însă acest lucru este imposibil, susține Mihai Puțintei, șeful APIA.

Click pe poza pentru galerie!

Cu mult tupeu, acesta afirmă că „nu este numai vina sistemului informatic sau a APIA” că o bună parte dintre fermieri vor rămâne fără subvenții sau vor pierde din bani, ci „sunt de vină și fermierii, care nu au respectat programările” făcute de APIA. Aceasta, în condițiile în care Ministerul Agriculturii a modificat unele condiții de eligibilitate pentru plăți directe cu numai cinci zile înainte de termenul limită de depunere a cererii unice fără penalizări (Ordinul 1468/2015, în vigoare din 10 iunie 2015, care modifică Ordinul 619/2015).

Fermierii mai au încă 25 de zile calendaristice, după 15 iunie, în care pot depune cereri de plată, dar vor primi mai puțin cu 1% pe zi lucrătoare de întârziere din suma integrală care li s-ar fi cuvenit dacă depuneau cererea la timp. Și modificările, corecturile și completările făcute la cererea de plată după 15 iunie vor fi penalizate.

Aproape 800.000 de cereri unice de plată au fost depuse până în 11 iunie 2015 la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), ceea ce reprezintă 80% din numărul de cereri eligibile din 2014, de 1,027 mil. cereri, a anunțat Mihai Puțintei, directorul general al Agenției, în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților. Potrivit datelor APIA, până pe 11 iunie au fost închise 678.955 cereri, pentru 4.762.561,38 ha și mai erau 96.637 cereri pregătite să fie închise, pentru 3.305.728,55 ha.

Chiar cu un ritm de depunere de 35.000 de cereri pe zi la nivelul țării, în ultimele zile înainte de 15 iunie, aproape 1 mil. ha tot vor fi penalizate la plată. „Cred că vom ajunge la o suprafață de peste 9 milioane de hectare în perioada de depunere fără penalizări, față de suprafața totală de anul trecut, de 9,928 milioane hectare”, a adăugat șeful APIA.

Pe de o parte, funcționarii APIA spun că au muncit în fiecare zi a săptămânii și până în miez de noapte. În Satu Mare, un angajat APIA a fost găsit mort în birou, după ce ar fi suferit un infarct. Avea probleme cu inima și ar fi trebuit să urmeze un tratament la o clinică din Cluj Napoca, însă și-ar fi amânat plecarea după închiderea campaniei de depunere a cererilor.

Pe de altă parte, fermierii acuză că vor rămâne fără subvenții. Au fost făcute modificări la legislație până în ultimul moment și tot sunt neclarități.

 

Exces de zel sau interpretare greșită?

Înscrierea animalelor în Registrul genealogic al rasei va fi condiție obligatorie pentru sprijjinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) la ovine abia din 2016. Asta spune Ordinul 619/2015: „femelele ovine și/sau berbecii de reproducție pentru care se solicită sprijinul cuplat, începând cu anul de cerere 2016, trebuie să fie înscriși în Registrul genealogic al rasei”, iar Ordinul 1468/2015, în vigoare din 10 iunie 2015, prevede că „începând cu anul de cerere 2016, documentul specific care însoțește cererea unică de plată pentru acest tip de sprijin cuplat este adeverința eliberată de asociația/agenția acreditată pentru înființarea și menținerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea femelelor ovine și/sau a berbecilor de reproducție sau femelelor caprine și/sau a țapilor de reproducție, pentru care se solicită SCZ, în Registrul genealogic al rasei, avizată de către Agenția Națională pentru Zootehnie”.

Cu toate acestea, unii crescătorii de Țurcană se plâng că APIA le-ar fi pretins adeverința de înscriere în Registrul genealogic al rasei încă din acest an. Singura asociație a crescătorilor de ovine acreditată în prezent pentru Registrul genealogic la rasa Țurcană este Asociația Păstorul Crișana din jud. Arad.

„Din acea adeverință rezultă că animalul este înscris în controlul oficial, că fermierul are un contract cu Cartea raselor. Cum pot eu să dau o astfel de adeverință pentru animalele care vor fi înscrise abia de la anul în Registrul genealogic și vor fi abia de la anul în control oficial?! Pot elibera adeverințe doar la crescătorii care au un contract cu Cartea de rase. În Ordinul ministrului privind criteriile de eligibilitate pentru schemele de plată (Ordinul 619/6 aprilie 2015, completat și modificat prin Ordinul 737 și ulterior prin Ordinul 1468 - n.red.) nu s-a cerut și, totuși, ar fi nevoie de acest act”, spune Nicolae Cioranu, președintele Asociației Păstorul Crișana și al Federației Romovis.

 

Plata pentru înverzire

O altă problemă care nu e cuprinsă nici în Ordinul de ministru (Ord. 619, cu modificările și completările ulterioare), nici în Ordonanța subvențiilor (OUG 3/2015, modificată prin Legea 104/2015, în vigoare din 17 mai) este plata pentru înverzire, afirmă Laurențiu Baciu, președintele LAPAR. „Nu se specifică nicăieri clar dacă fermierul este penalizat că nu face înverzirea. Se știe că avem doi ani de grație, dar nu e clar”, spune liderul LAPAR.

„Dacă nu îndeplinește condițiile de înverzire, nu înseamnă că fermierul va fi penalizat la plată. Nu e o sancțiune în sine. Plata pentru înverzire e o plată suplimentară care intră în pachetul de bază SAPS. Fermierul va primi, în continuare, plata directă pe suprafață, dacă îndeplinește condiițiile de eligibilitate, însă nu va putea primi plata pentru bune practici de mediu, va primi mai puțin pentru anul acesta”, ne declara directorul APIA Timiș, Florin Faur, în aprilie 2015.

În același timp, în mai 2015, comisarul european pentru Agricultură Phil Hogan a anunțat relaxarea unor aspecte privind condițiile pentru plata de înverzire, dar care nu necesită modificarea legislației și pot fi aplicate din acest an, precum și simplificarea unor elemente ce privesc plățile pe suprafață, cele pentru tineri fermieri și sprijinul cuplat. Acestea din urmă vor fi prezentate după vacanța de vară și vor putea fi aplicate din 2016.

 

Probleme cu dovada utilizării terenului

Laurențiu Baciu mai afirmă că APIA din teritoriu nu a înțeles că schimburile de teren sunt eligibile pentru plată, deși problema a fost tranșată printr-o anexă la Ordinul 619. Aceste schimburi de teren făcute la mica înțelegere în scopul comasării suprafețelor sunt interpretate diferit de la județ la județ, iar unele centre județene APIA refuză să le considere eligibile la plată.

La TVR, secretarul de stat în MADR George Turtoi a încercat să clarifice această problemă: „Fermierul trebuie să demonstreze că acel teren a fost la dispoziția lui, iar în cererea unică se înregistrează la <>. Atât Regulamentul european, cât și legislația românească, în care a fost transpus, prevede trei lucruri pentru a putea fi eligibil un hectar de teren. Primul: să fi desfășurat activitate agricolă acolo, lucrul pe care-l demonstrează fermierul prin adeverința eliberată de agentul agricol de la primărie, care știe că a fost o cultură pe acel teren. Al doilea: fermierul a avut la dispoziție terenul. Este certificat prin aceeași adeverință care spune <>. Și al treilea lucru este identificarea parcelelor utilizate, cele lucrate, nu a celor proprietate, fără echivoc, pe amplasamentul respectiv”.

Problema nu este însă doar la APIA, ci și la primării. Unii fermieri din sectorul vegetal au în continuare dificultăți cu procurarea adeverinței de la primăriile locale prin care dovedesc că utilizează legal terenul. „Primesc telefoane până și din județul Prahova de la mici fermieri care sunt refuzați de primării. Lucrătorii nu vor să le dea adeverințe din diferite motive. Cel mai frecvent motiv este legat de contractele de arendă. În multe cazuri, acestea sunt semnate doar de unul dintre moștenitori, ceilalți fiind plecați din țară”, susține Cornel Stroescu, care exploatează 1.500 ha în jud. Mehedinți.

„O altă problemă a cererii unice este diferența ivită la măsurătorile făcute pe teren. Măsurătorile APIA nu corespund cu datele din titlurile de proprietate. Avem proprietari care au carte funciară. Dar măsurătorile făcute de APIA nu corespund cu cartea funciară. Am 5 ha pe carte funciară și la APIA, din măsurători, am 4,2 ha. Ce se întâmplă cu diferența? Proprietarul zice: am 5 ha, unde îmi este terenul? Primarul spune: domnule, eu îți dau adeverință cum e la mine în Registrul agricol, cu 5 ha, că impozitul îl iau pe 5 ha”, spune Alexandru Baciu, fermier din Călărași și vicepreședinte LAPAR.

 

Greșelile din acte, sancționate ca fraudă sau corupție

Ordinul 1468 din 10 iunie 2015 prevede că în situația în care APIA primește sesizări fundamentate că fermierul a utilizat terenul pentru care a depus cererea unică de plată încălcând prevederile legale în vigoare sau dacă oricare dintre documentele prezentate de fermier în legătură cu cererea unică de plată prezintă indicii de fraudă, vor fi aplicate sancțiunile din OUG 66/2011 privind fraude cu fonduri europene și/sau fonduri publice naționale, aprobată cu modificări și completări prin Legea 142/2012, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, în situația în care din documentele prezentate de fermier, inclusiv din cele emise sau avizate de instituții sau autorități publice, rezultă indicii de fraudă sau de tentativă de a obține pe nedrept plățile, vor fi aplicate sancțiunile din 

Legea 78/2000 privind faptele de corupție.

 

Doar 20% din cei care depun cererea unică au cadastru și contracte legale de arendă

Doar 20% dintre cei care depun cererea unică de plată dovedesc cu cadastrul agricol sau cu contracte de arendă legale că utilizează suprafața pentru care încasează subvențiile, afirmă ministrul Agriculturii.

„Faptul că s-a plecat pe două direcții, cu două programe principale, unul finanțat din fonduri europene până-n anul 2020 prin Programul Operațional Regional, iar celălalt din bugetul de stat până-n anul 2023, cred că este un element pozitiv. (...) Ar trebui să începem elaborarea cadastrului cu zonele din extravilanul localităților, pentru a rezolva până în anul 2020 tot ce înseamnă proprietate pentru cei care lucrează în agricultură. Acest lucru ar contribui și la comasarea terenurilor. În absența cadastrului, acest proces este extrem de dificil”, susține Daniel Constantin.

 

Constantin: Sunt prea multe cereri pentru plata pe suprafață

Acesta a mai afirmat și că sunt prea multe cereri pentru plata pe suprafață și a explicat ce planuri are MADR pentru comasarea terenurilor: „Am constatat că sunt prea multe cereri unice pentru plata pe suprafață. Există stimulentul plății redistributive pentru a încuraja comasările de terenuri. Este destinată celor care se asociază și ies din categoria 1-5 ha, intră în 5-30 ha. Aceștia beneficiază de o plată mai mare pe suprafață. (...) Din 2016, vom introduce o plată stimulativă pentru cei care arendează sau vând terenuri, vorbim de suprafețe mici și de cei care au o vârstă înaintată. Acești oameni vor primi o plată echivalentă cu plata pe suprafață pentru fiecare hectar vândut sau dat în arendă. România a făcut deja o cerere către Comisia Europeană pentru a muta o sumă din Pilonul I (plăți directe) către Pilonul II (dezvoltare rurală - n.red.), pentru a acoperi plata redistributivă și să activăm această măsură.”

 

Turtoi: Vrem să mutăm depunerea cererilor la Camerele Agricole

Ministerul Agriculturii vrea să mute, din 2016, depunerea cererilor unice de plată la Camerele Agricole, a spus secretarul de stat în MADR George Turtoi, imediat după intervenția în emisiunea Viața Satului a Nicoletei Dragomir, redactor-șef revista Ferma.

„Abia așteptăm ca Parlamentul să scoată o legislație și să fie înființate Camere Agricole în toate județele și să fie cu adevărat ale fermierilor. (...) Noi sperăm chiar de la anul să putem muta primirea de cereri de plată la Camerele Agricole, de unde APIA le va prelua on-line. În felul acesta, se vor soluționa multe dintre problemele legate de suprapuneri, supradeclarări, litigii între fermieri. La nivelul Camerelor Agricole sunt reprezentanții fermierilor și vor reuși să se pună de acord încât să nu mai exsite probleme pe zona de depunere de cereri”, a explicat Turtoi.

 

Precizări pentru fermierii care cer bani pentru bunăstare

Fermierii care solicită fonduri europene pentru bunăstarea animalelor au obligația de a completa și depune cererea unică de plată, în verificarea verificării respectării normelor privind ecocondiționalitatea, indiferent dacă solicită la plată întreaga suprafață agricolă a exploatației sau doar o parte a acesteia, a anunțat APIA, în 11 iunie.

De asemenea, sunt obligați să depună cererea unică de plată și să respecte normele de ecocondiționalitate și fermierii care solicită plăți pentru Măsura 215 „Bunăstarea animalelor” și nu utilizează suprafețe agricole.

 

 

Violeta MÂȚ

Liliana SIME

Vizualizat: 626 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?