Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Amenajament cu deranjament

Publicat: 19 aprilie 2016 - 13:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• pe principiul “să moară și capra asociației!”

Click pe poza pentru galerie!

Comuna Breznița-Motru este situată în partea de est a județului Mehedinți, pe Platforma Strehaia, în bazinul hidrografic al râului Motru. Relieful este unul de tip colinar cu o altitudine de 300 m. Comuna are o suprafață de 5.015 ha, din care 301 ha intravilan, 1.007 gospodării, o școală, o grădiniță și o populație de 1.798 persoane, care își duc viața în cele șapte sate răsfirate: Breznița - Motru, Tălăpanu, Valea Teiului, Deleni, Făuroaia, Cosovăț și Plai. Principalele activități - agricultura și zootehnia, iar singura facilitate oferită eventualilor investitori este… forța de muncă ieftină!?

Din această așezare uitată de timp și de Dumnezeu, Vasile Vâlsan, președintele Asociației Fermierilor din comuna Breznița-Motru, ne-a sesizat faptul că de anul trecut tot încearcă, în numele crescătorilor de animale, să concesioneze pășunea comunală și nu reușește din pricina piedicilor puse de autoritățile publice - Consiliul local și Primăria. “În loc ca izlazul să fie sursă de venit la bugetul local - și așa insuficient pentru «marile» proiecte -, el stă să se degradeze nepus în valoare și fără amenajament pastoral realizat”, ne-a declarat Vasile Vâlsan. 

 

Pășunea și concesiunea 

Povestea a început încă de anul trecut. „Eu fiind consilier local, am discutat cu dl primar despre concesionarea pășunii comunale în suprafață de 133 ha, dispersată în zece parcele. Acesta ne-a oferit soluția; cel mai bine ar fi să faceți o asociație și să cooptați pe toată lumea, că să nu existe discuții”, a explicat fermierul. 

Așa a luat ființă, în 2015, Asociația Fermierilor din comuna Breznița-Motru, care cuprinde la ora actuală 90% dintre fermierii care au mai mult de trei animale, efectivul total numărând aproape 400 de bovine, 175 capete caprine și ovine și 318 cabaline.  În ședința Consiliului Local din mai 2015, Vasile Vâlsan a expus dorința Asociației de a concesiona pășunea. Anunțul a generat un mic scandal; consilierii au afirmat că nu se poate concesiona pășunea, pe motiv că nu există amenajamentul pastoral făcut, unii aducându-și aminte de un HCL prin care se interzicea concesionarea sau închirierea pășunii. Secretarul CL și o parte dintre aleși nu au semnat procesele-verbale de ședință. Într-un final s-a propus ca peste câteva zile, consilierii să se întrunească într-o ședință extraordinară în care să se discute problema izlazului: concesionarea și stabilirea taxei de pășunat. 

La data stabilită, nu au fost prezenți decât doi consilieri și... fermierii din asociație! Primarul și ai lui au întors-o ca la Ploiești, dând bir cu fugiții! Din lipsă de cvorum, nu a mai avut loc ședința, astfel că pășunea a rămas ca-n tren! „S-au pierdut niște bani la buget. dacă aveam concesionată pășunea, plăteam la Primărie taxa pentru pășune, beneficiam și noi de subvențiile de la APIA și îngrijeam cât se putea mai bine izlazul. Apoi, puteam atrage și fonduri europene pentru modernizarea imașului”, a recunoscut cu amărăciune Vasile Vâlsan. 

De atunci a intrat dihonia; a început hora-n două părți pe pășunea comunală! Pe sistemul: dacă noi, Primăria și CL, nu mai putem lua subvenția, nici alții să nu o ia! Adică, să moară și capra… Asociației!

 

În horă a intrat și Prefectura

La începutul anului, Asociația a depus cerere pentru concesionare. În așteptarea răspunsului, Vasile Vâlsan a făcut un memoriu Instituției Prefectului Mehedinți pentru a fi lămurit cum este cu pășunea. Spicuim din răspunsul primit: „Conform OUG 34/23.04.2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr 18/1991: 1) modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale; 2) Consiliile locale au obligația să elaboreze amenajamentul pastoral. 

Conform Art 9, alin 3, din OUG 34, Consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv , ale municipiilor vor dispune cu privire la inițierea procedurii de concesionare /închiriere până la data de 1 martie a fiecărui an în baza hotărârii Consiliului Local al comunei, orașului, respectiv, al municipiului”. 

 

Primăria și ipocrizia! 

Poziția Primăriei reiese destul de limpede din adresa nr. 760/18.03.2016 către Instituția Prefectului privitor la memoriul dlui Vâlsan Vasile: (...) „Vă informăm că a fost analizată situația, astfel că prin HCL nr 13/10.03.2014, privind aprobarea administrării pășunilor proprietate publică din cadrul UAT Breznița-Motru: 1) A fost respinsă solicitarea de concesionare a suprafețelor de pășune (izlaz comunal); 2) aprobarea de administrare a pășunilor să fie făcută de către Primăria comunei Breznița-Motru.

De la primirea adresei și până în prezent a fost consultată populația, reieșind faptul că nu e de acord cu concesionarea izlazurilor, în ideea că toți deținătorii de unul sau mai multe animale să pășuneze liber în izlazul comunal, așa cum s-a procedat în ultimii ani. 

Mai precizăm și faptul că la această dată nu suntem în posesia amenajamentului pastoral, astfel că nu putem iniția procedura de concesionare conform legislației în vigoare”.

Adresa merită a fi examinată. Mai întâi se face vorbire despre existența unei hotărâri a aleșilor locali din 2014 potrivit căreia consilierii resping solicitarea de concesionare a suprafețelor de pășune. Refuzul nu a fost motivat!? Probabil că s-a urmărit la acea vreme ca subvenția pentru pășune să fie luată tot de CL sau de cineva din anturajul puterii administrative. 

Următorul paragraf vine să contureze ideea că populația consultată nu este de acord cu concesionarea imașului. În adresa trimisă Instituției Prefectului era atașat și un tabel cu semnături care au darul de a argumenta acest lucru. Numai că gurile rele din comună afirmă că cei care au venit cu tabelele ar fi susținut cu totul altceva; că o să vină o altă asociație care și-ar dori să concesioneze pășunea, iar locuitorii au fost solicitați să răspundă la întrebarea: “Nu-i așa că nu sunteți de acord cu aceasta (concesionarea pășunii către noua asociație)?”

 

Prefectul și gulguta

Iar ultimul paragraf potrivit căruia: „nu suntem în posesia amenajamentului pastoral, astfel că nu putem iniția procedura de concesionare conform legislației în vigoare” este un monument de ipocrizie; o gulgută înghițită pe nemestecate și de prefectul de Mehedinți. Să ne explicăm. Legislația privind pășunile a fost modificată de Parlament cu o lună în urmă. Între altele, s-a amânat pentru doi ani obligativitatea realizării amenajamentelor pastorale. De altfel, concesionarea sau închirierea pășunii nu este condiționată de existența amenajamentului!! 

În acest sens, am cerut părerea deputatului George Scarlat, membru în comisia de Agricultură a Camerei Deputaților: “La începutul lunii februarie am votat o lege care a introdus trei modificări esențiale în reglementările referitoare la pajiști. Prima îi dă posibilitatea utilizatorului să ia subvenția și nu proprietarului; cea de-a doua amână pentru doi ani obligativitatea realizării amenajamentelor pastorale, adică de la 1 ianuarie 2016 la 1 ianuarie 2018. Cea de-a treia modificare prevede ca finanțarea acestor amenajamente să se facă cu bani alocați de la bugetul de stat. Deci, asociația poate să depună cerere, iar CL nu trebuie să refuze pe motivul nerealizării amenajamentului pastoral!”

Or, adresa nr. 760 a Primăriei, semnată de doi juriști: primarul Cornel Daogaru și secretarul Alexandru Gusman, a fost trimisă Prefecturii Mehedinți pe 18.03.2016!! Să nu fi știut aceștia că în urmă cu o lună au apărut modificări noi la legea pajiștilor?! Să nu fi aflat de amânarea finalizării amenajamentului?! Puțin probabil! În caz contrar, ne gândim la un... deranjament la “amenajamentul” fișei postului! 

Am încercat să luăm legătura cu primarul comunei Breznița-Motru - Cornel Daogaru - și să-i luăm un punct de vedere. Însă fără succes.

 

Ce-i de făcut? 

Consilierii ar trebui să dovedească maturitate și responsabilitate, să lucreze cu adevărat în folosul și spre binele comunității. În lumina noilor reglementări legale și așa cum ne-a explicat și parlamentarul George Scarlat, Asociația Fermierilor din comuna Breznița-Motru trebuie să depună cerere pentru concesionarea sau închirierea suprafețelor de pășune pentru o perioadă de șapte-zece ani. Consiliul local trebuie să inițieze procedura de concesionare, la propunerea unuia sau a mai multor consilieri. Altminteri, pășunea, blocată la concesiune încă un an, va rămâne în continuare neîngrijită și nefertilizată, în loc să aducă bani la bugetul comunității și hrană animalelor. Și ar mai fi o întrebare: de ce în multe comune s-a putut și la Breznița Motru nu?

 

 

ÎN LOC DE CONCLUZII 

Ceea ce se întâmplă în comuna Breznița-Motru este simptomatic pentru multe unități administrativ-teritoriale din țară. Pășunea a fost dintotdeauna un loc de dispută, uneori cu miză... electorală (din patru în patru ani, ca și acum!). Interesul autorităților locale a fost ca subvențiile pentru pășune să intre în conturile lor și nu în ale crescătorilor de animale. În noile condiții, în care Primăriile nu mai sunt eligibile pentru a lua banii, se încearcă pe diferite căi blocarea concesiunii suprafețelor către cei neagreați. Potrivit lui Vasile Vâlsan, încă de anul trecut, Asociația Fermierilor din comuna Breznița-Motru, le-a stat multora în gât! “Am înțeles că primarul Cornel Dăogaru umblă cu hârtii prin sat să întrebe oamenii dacă i-am băgat abuziv în asociație și că dacă se va concesiona pășunea, o să iau eu singur banii de pe subvenție”, afirmă Vasile Vâlsan.  

În unele comune, cum se pare că se întâmplă și la Breznița-Motru, apare o nouă asociație, alta decât cea a crescătorilor, una apropiată Primăriei, care să concesioneze întreaga sau cea mai mare parte a izlazului. Așadar, pășunea, în loc să fie sursă de venituri pentru bugetul local, este însămânțată cu germenii învrăjbirii și discordiei între oameni. 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 - 30 aprilie 2016

 

Vizualizat: 653 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?