Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Alţii pot, noi pur şi simplu nu vrem!

Publicat: 14 septembrie 2020 - 15:55
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În România, consultanţa pentru agricultură „este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire”. Avem în jurul nostru modele de organizare demne de urmat. Dovadă că se poate! Noi de ce nu vrem?

un articol de
GABRIEL GHERGHESCU

În anii ‘90 statul a restituit proprietăţile, oamenii şi-au luat înapoi pământurile şi au fost îndemnaţi să facă agricultură. Fiecare a făcut cum a putut: unii cu ştiinţa, alţii după ureche. Nici nu aveau cu ce să obţină performanţă pentru că, la acea vreme, mijloacele de producţie erau vechi şi puţine.
Au trecut anii şi în agricultură a apărut nevoia de informaţie de specialitate şi de profesionalizare. Însă NIMENI nu a vrut sau nu s-a priceput să creeze un sistem de consultanţă viabil. Lasă că ştiu eu cum fac, aşa făcea şi tata...” a fost direcţia pe care au mers mulţi agricultori începători.

 

ȘI-AM RĂMAS DE CĂRUȚĂ!


Statul român s-a chinuit, dar n-a reuşit să creeze un sistem de consultanţă practic, pentru fermieri. Din dorinţa de a păstra personalul şi de a pune pe funcţii aşa-numitele “pile”, în direcţiile agricole s-a format o struţocămilă de sistem de consultanţă, care dăinuie şi astăzi. Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care încă mai are direcţii agricole! Într-o agricultură 100% privată!
Ţările din jurul nostru au făcut ce a trebuit: au ales de la bun început câteva modele de succes din Vest şi s-au organizat exemplar.

 consultanta agricola 01_b

 

DAR TOTUȘI, AVEM NEVOIE ACUTĂ DE CONSULTANȚĂ

 

Pandemia, criza sanitară, Acordul Verde, Strategia pentru biodiversitate, noua PAC, toate vin pur şi simplu peste noi. E nevoie de consultanţă agricolă mai ales acum în condiţiile climatice aspre, e nevoie de consultanţă în toate domeniile: mecanizare, afaceri, piaţă...
Or, la noi nu există nimic din ceea ce ar trebui să ajute fermierii: nici asociaţii puternice, nici Fond Mutual, nici consultanţă, nici Camere Agricole, nici....
De aceea începem un serial de articole în care vă prezentăm câteva exemple de organizare a consultanţei agricole din alte ţări. Modelele sunt extrase din lucrarea „Organizarea Activităţii de Consultanţă Agricolă pe Plan European şi Mondial”.
Astăzi, despre consultanţa din Polonia şi Bulgaria.

 

POLONIA - CEL MAI PUTERNIC SISTEM DE INSTRUIRE A FERMIERILOR

 

Dintre ţările foste comuniste, Polonia este statul cu cel mai puternic sistem de consultanţă agricolă. Ea a avut ca model ţările vest-europene cu sisteme publice de consultanţă: Danemarca, Germania, Olanda şi Austria.
Există două mari direcţii:

  1. Compartimentele de Management al Fermelor - preluate mai târziu de Agenţia de Proprietate a Averilor Statului (ADS-ul nostru).
  2. Compartimentele de Instruire Agricolă (ODR), a căror principală sarcină este furnizarea de servicii de instruire pentru populaţia rurală, încă puternic dependentă de agricultură.

consultanta agricola Polonia_b

sursa: www.canva.com

 

CINE FACE CONSULTANȚĂ ÎN POLONIA?

 

Actualmente, în Polonia consultanţa agricolă este furnizată de: serviciile publice de consultanţă, asociaţiile de fermieri, firme private de consultanţă. Sistemul public de consultanţă are însă rolul dominant în Polonia, serviciile sale fiind oferite tuturor fermierilor prin centrele regionale de consultanţă agricolă (ASC).
Parlamentul polonez a votat o lege în legătură cu unităţile de consultanţă agricolă. Conform acestei legi, unităţile de consultanţă sunt organizaţii cu personalitate juridică desfăşurând activităţi în domeniul agricol, dezvoltare rurală, servicii rurale, pieţe agricole.


OBIECTIVELE ŞI SARCINILE EXTENSIEI AGRICOLE ÎN POLONIA
Principalele atribuţii ale Centrelor de Instruire Agricolă sunt:

  • instruirea fermierilor privind tehnologiile de producţie, economia, organizarea şi managementul fermelor;
  • desfacerea produselor agricole, posibilităţi de îmbunătăţire a condiţiilor sociale;
  • difuzarea de informaţii privind piaţa produselor agroalimentare; popularizarea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi definirea nevoilor practice în acest sector;
  • indicarea surselor de obţinere de venituri alternative;
  • promovarea activităţilor inovatoare ale sătenilor;
  • selectarea şi instruirea liderilor comunităţilor rurale;
  • instruirea tineretului din mediul rural. 

 

BULGARIA NE-A LUAT-O ÎNAINTE

 

Sistemul Naţional de Consultanţă Agricolă (SNCA) a fost creat în 1995 şi funcţionează în cadrul Ministerului Agriculturii, Silviculturii şi Reformei Agrare (MASRA) şi al Academiei Agricole.
Structura SNCA este concepută pe 3 niveluri cu funcţii şi sarcini specifice: naţional, regional şi local (acordă asistenţă pentru organizarea pieţei funciare şi pieţei de muncă din regiune şi evaluarea dificultăţilor din domeniu). SNCA are atribuţii foarte importante în dezvoltarea viitoarelor ferme şi în aplicarea programelor europene - instalarea tânărului fermier.
Academia Agricolă a Bulgariei şi-a asumat responsabilitatea şi obligaţia de a participa la activităţile de “service ştiinţific” ca parte integrantă a Sistemului Naţional de Consultanţă înfiinţat de către Ministerul Agriculturii, Silviculturii şi Reformei Agrare.
Service-ul ştiinţific pentru agricultură cuprinde activităţi de cercetare aplicativă, dezvoltare, proiectare şi consultanţă, precum şi de pregătire şi creştere a calificării profesionale a fermierilor şi specialiştilor. Ulterior, personalul departamentului a fost mărit prin includerea unor specialişti în servicii de informaţii, marketing şi publicitate.

consultanta agricola Bulgaria_b

sursa: www.canva.com

BULGARIA - SARCINILE ACADEMIEI AGRICOLE
• Aplicarea reglementărilor cu privire la finanţarea activităţilor de service ştiinţific din resurse bugetare, deoarece în stadiul actual al dezvoltării agriculturii, noii fermieri şi cooperativele manifestă o reticenţă în a plăti pentru aceste servicii.
• Organizarea sistemului informaţional de service ştiinţific, care să cuprindă toate structurile sistemului naţional de consultanţă ale organismelor guvernamentale din cadrul Ministerului Agriculturii şi ale altor departamente, precum şi toate categoriile de utilizatori.

În numărul viitor prezentăm organizarea consultanţei agricole din Olanda şi Danemarca.

Agricultura pierde în prezent milioane de euro! Bani care ar putea salva fermierii de la faliment. Pentru că nu există un Fond Mutual prin care să se acorde despăgubiri pentru secetă. Doar Camerele Agricole pot înfiinţa acest Fond Mutual. De ce nu vor liderii fermierilor Camere Agricole?

Vizualizat: 1355 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?