Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Alt plan, alţi bani! Cât va primi Agricultura?

Publicat: 16 martie 2021 - 10:35
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

O sumă uriaşă de bani europeni este pregătită pentru ţara noastră. Necesităţi sunt multe, mari şi mărunte. Organizaţi bine, fermierii ar putea fi avantajaţi.

Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) a fost elaborat în 2020, în contextul pandemiei Covid 19, care încă afectează puternic statele europene, dar şi din motive care ţin de tranziţia la o economie verde şi la digitalizarea societăţii.

 

34,2 miliarde de euro pentru România


În 9 februarie a.c., Parlamentul European a adoptat documentul în baza căruia mecanismul va fi pus în mişcare, suma alocată la nivel european fiind de 672,5 miliarde de euro, din care 34,2 miliarde de euro vor reveni României. Votul din 9 februarie a fost salutat de puterea politică de la Bucureşti, mai ales că în procesul de elaborare şi negociere a documentului au fost implicaţi, în calitate de coraportori, doi eurodeputaţi români: Siegfried Mureşan şi Dragoş Pâslaru. De aici înainte, Guvernul României trebuie să elaboreze un Plan Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care, atenţie, este diferit de Planul Naţional Strategic (PNS), pe care trebuie să-l elaboreze Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi care va fi conectat la Politica Agricolă Comună (PAC).

Sunt planuri distincte, instrumente de finanţare diferite, nu trebuie confundate.

 bani europeni sursa www.basf.com_b

sursa: basf.ro

Verde şi digital


Cu toate acestea, banii alocaţi prin MRRvor ajunge şi în sectorul agroalimentar şi în zona rurală şi vor putea influenţa în bine activitatea fermierilor români. Banii, desigur, trebuie cheltuiţi de fiecare stat membru după nişte reguli bine formulate. O regulă majoră este că cel puţin 37% din alocarea fiecărui plan naţional  trebuie să sprijine tranziţia verde, iar cel puţin 20% trebuie să sprijine transformarea digitală.

 

Ce înseamnă să fim rezilienţi?


Înainte să identificăm câteva avantaje posibile în urma punerii în mişcare a acestui uriaş mecanism financiar, haideţi să vedem ce anume înseamnă ”rezilienţă”, cel de-al doilea termen al denumirii acestui mecanism. Potrivit dexonline.ro, rezilienţa este 1. capacitatea unui corp de a reveni la forma şi dimensiunea iniţială după deformare şi 2. capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui şoc (emoţional, economic ş.a.m.d.). Prin urmare, a fi rezilient înseamnă, pentru o persoană sau pentru o societate, să aibă capacitatea de a-şi recâştiga echilibrul deţinut înainte de o experienţă negativă.

 

O Uniune mai puternică


Astfel, banii oferiţi prinMRRtrebuie să ajute ţările membre să repare pagubele produse în prezent de pandemia Covid-19 şi să facă faţă experienţelor negative din viitor, să aibă capacitatea de a limita daunele şi de a reveni rapid la normalitate. Pe scurt, să contribuie la dezvoltarea unei Uniuni Europene mai puternice. De aceea, pe lângă tranziţia către economia verde şi transformarea digitală, prin mecansimul acesta financiar vor fi avute în vedere şi alte direcţii: crearea de locuri de muncă sustenabile şi favorabile incluziunii, aplicarea politicilor pentru generaţia următoare, pentru copii şi tineret, inclusiv pentru învăţământ şi competenţe.

bani europeni ro 2_b 

O economie verde realizată prin:


1. Utilizarea unor surse alternative de energie. Ar fi o şansă pentru legumicultori, de pildă, să aibă lângă serele şi solariile lor echipamente de producere a energiei alternative (staţii de biogaz, staţii eoliene, panouri solare) cu ajutorul cărora să încălzească spaţiile protejate, fără să mai cheltuiască bani pentru combustibili solizi (lemne, cărbuni, motorină). De asemenea, fermele vegetale de cultura mare ar putea beneficia de aceste echipamente. Să nu mai vorbim de fermele zootehnice, care ar putea să se doteze cu staţii de producere a biogazului.

2. Gestionarea deşeurilor. Un alt aspect al economiei verzi legat de sectorul agricol este gestionarea deşeurilor compostabile. Legea există, sunt aşteptate normele tehnice, fermierii riscă să fie amendaţi dacă vor mai incendia resturile vegetale în loc să le transforme în compost sau să le predea unor firme care deţin instalaţii de producere a compostului. Dar la fel de bine, cooperativele agricole sau alte forme asociative ar putea accesa bani europeni prinMRR ca să înfiinţeze astfel de instalaţii şi să devină producători de compost. Dar ce ziceţi dacă România ar produce cantităţi mari de compost de bună calitate şi le-ar exporta?

Vine apa pe canal?

Articolul integral poate fi citit în revista Ferma nr. 4 1-14 martie 2021

Familiarizaţi-vă cu revista noastră solicitând un exemplar gratuit: https://www.revista-ferma.ro/exemplar-gratuit

Abonamente: https://www.revista-ferma.ro/abonamente

Varianta ISSUU nr. 5 ( revista în format electronic): https://issuu.com/revistaferma/docs/_4_275_ferma_web

Vizualizat: 801 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?