Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Alt an, alte provocări

Publicat: 10 decembrie 2014 - 08:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Din punct de vedere climatic, ultimii ani au avut un singur element comun: au fost total atipici. Nici un an nu mai seamănă cu altul. Vremea nu mai poate fi „îmbrăcată” în medii multianuale, nu se mai pot emite predicţii meteorologice pentru perioade rezonabile, care să-i dea fermierului şansa de a face alegerile cele mai bune, în timp.

Click pe poza pentru galerie!

În acest an, una dintre cele mai secetoase zone ale ţării - regiunea de sud-vest - a avut precipitaţii cât pentru doi ani; în câteva judeţe din Oltenia, puhoaiele de apă au măturat tot ce au întâlnit în cale. În schimb, în judeţe precum Bihor şi Satu Mare, vara s-a instalat cu o secetă total nepotrivită pentru această zonă şi pentru începutul sezonului cald.

În agricultură, rămâne de înţeles, o dată în plus, că fermierii care nu se adaptează, cei care nu înţeleg că trebuie să găsească soluţii, mereu altele, nu au doar de suferit, ci riscă să piardă tot ce strâng cu atâta greutate.

În anul agricol precedent, toamna dusă până spre Crăciun a pus fermierul român în faţa unei situaţii greu de anticipat: culturi de toamnă dezvoltate mult peste normal, cu densităţi care au favorizat bolile şi cu necesităţi total diferite pentru fertilizări şi tratamente fungice. Una peste alta, la ieşirea din iarnă au fost speranţe pentru producţii record, dar care la treierat nu s-au adeverit; primăvara nu a fost în armonie cu toamna şi cu iarna, fiind, în cele mai multe locuri, prea umedă şi prea rece, iar plantele de grâu nu au avut cele mai bune condiţii de dezvoltare. Efectul s-a văzut în recolta de păioase, dar şi la startul culturilor de primăvară. Plantaţiile din jumătatea sudică a Moldovei au suferit foarte puternic în perioada răsăritului şi a dezvoltării timpurii, din cauza ploilor ce nu se mai opreau şi a amplitudinilor mari de temperatură.

Iarna foarte caldă, care a făcut ca în cea mai mare parte a ţării pământul să nu îngheţe în acest an, a cauzat şi un atac nemaiîntâlnit de şoareci de câmp. Suprafeţe enorme de rapiţă de toamnă, de cereale păioase şi chiar de floarea soarelui şi de porumb au fost afectate. Mulţi fermieri au încercat să lupte cu invazia dar s-a văzut că nu suntem pregătiţi pentru asta. Şi acum când au răsărit noile culturi de toamnă, atacul este şi mai intens, punându-se problema unei intervenţii centralizate, a unei campanii de combatere care nu poate fi redusă la nivel de solă sau de fermă.

Dar pentru că trebuie să privim în faţă cu optimism şi cu speranţă, în efortul de a face ca lucrurile bune să se întâmple, de a fi lângă fermierul care este nevoit să le treacă pe toate, producătorii de seminţe trebuie să-i ofere acestuia nu doar produse, ci şi soluţii pentru activitatea lui. De exemplu, la porumb, venim cu noi hibrizi care să îmbrace în comportamentul lor, în răspunsul lor prin productivatate, o cât mai mare parte din variabilele (vreme, sol, inputuri, tehnologie de creştere) pe care fermierul le are în ecuaţia producţiei. 

Anul acesta, ca şi până acum, fermierii au făcut tot ce au ştiut şi tot ce au putut pentru ca prin uniunea lor cu pământul să reuşească în această continuă luptă cu viaţa pentru viaţă. Şi au reuşit. Ceea ce nu au putut controla până acum, le rămâne să stăpânească în viitor, ceea ce nu au învăţat, vor învăţa. Nu e suficient să ştie cum să aplice o tehnologie, cum să păstreze apa în sol, la ce desimi să semene sau când să pună în pământ un hibrid sau altul pentru a-l plia cât mai bine pe condiţiile concrete din fermă. Dincolo de practica agricolă, ei sunt datori să înveţe cum să se unească pentru a lupta cu vremea, cu natura, dar mai ales cu vremurile. Şi vremea, şi vremurile îi pun faţă în faţă cu noi provocări. Una dintre cele este preţul de vânzare a producţiilor. Toţi suferă, mulţi vor fi decapitalizati, mulţi sunt nevoiţi să îşi amâne visurile şi speranţele de tehnologizare sau de diversificare a activităţii lor, dar toţi învaţă că doar uniţi pot deveni o forţă care să fie luată în seamă.

 

 

Dr. Ing. Ion VOINEA

Product Manager KWS Seminţe

Vizualizat: 390 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?