Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura nesubvenționată nu rezistă...

Publicat: 03 octombrie 2014 - 15:04
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Fermierii vorbesc deschis despre cât de mult îi afectează volatilitatea prețurilor de pe piața agricolă, creditarea anevoioasă din partea instituțiilor bancare și piedicile întâmpinate în accesarea fondurilor europene. Iată ce se mai aude la... Vocea fermierului!

Click pe poza pentru galerie!

Un fermier nemulțumit de volatilitatea prețului la grâu este și gălățeanul Vasile Prodan, din comuna Corni. Acesta cultivă cereale pe o suprafață de teren de peste o mie de hectare.

Tărâța se vinde mai scump decât grâul!
Grâul a avut întotdeauna un preț de piață mic. Anul acesta l-am vândut la vremea secerișului cu 0,62 - 0,65 lei/kg, iar peste o lună prețul a urcat la 0,7 - 0,8 lei/kg. Unde ne ducem noi? Mai bine îl procesez, îl fac făină și târâță, le vând și, astfel, câștig mult mai bine! Mă gândesc să caut pe cineva care să proceseze viitoarea recoltă”, ne-a declarat producătorul agricol.
Apoi, acesta a răbufnit: „Păi nu mai rezistăm, domnule! Fermierul este singurul om care pierde; i se sparg în cap toate cele, iar băieții cu inputurile îți iau dobânzi. Când tragi linie la sfârșit de an, nu rămâi nu nimic: ba mai mult - rămâi și dator!

La bănci, te girezi chiar și pe tine!
Vasile Prodan consideră că „se vorbește degeaba în spațiul public. Singura care ne-a mai rămas este agricultura și p’asta o facem varză cât de curând!”. Acesta s-a referit și la sensibilul domeniu al ajutorului dat agriculturii. „Sperăm ca subvențiile să vină la timp; dar astea sunt subvenții? Am fost de curând în Franța, acolo sunt credite cu dobânzi mici, ajutoare de stat și comunitare mult mai mari; la noi, de unde? Noroc că mai vin inputurile astea, că altfel 99 la sută dintre fermieri s-ar lăsa păgubași, pământul în România ar fi pârloagă, dovadă că fermierul român este sărac! Iar ca să te împrumuți la bănci, sunt formalități cu duiumul, trebuie să girezi cu tot ce ai, chiar și pe tine dacă, se poate!”, susține cultivatorul.
Vasile Prodan se arată pesimist cu privire la viitorul agriculturii românești și are câteva argumente: „Cheltuielile cresc, începând de la motorină și până la sămânță, prețurile inputurilor sunt urcătoare precum fasolea, iar când să vinzi produsul, în loc să mai crească puțin în raport cu inflația, prețurile merg tot în jos!” Apoi aduce în discuție cazul păpușoiului. „Mă uit la porumb, eu îl dau cu cincizeci de bani kilogramul, iar un kilogram de mălai se vinde la prăvălie cu mai bine de 3 lei. Porumbul ți-l ia și-l duce, îl stochează acolo, îl ține o lună-două, îl plimbă, crește prețul, iar fermierul o ia în barbă! De ce să nu achiziționeze statul de la noi la un preț de referință și să-l ducă la export?”, se întreabă retoric Vasile Prodan.

Dunărea de Jos - un „El Dorado” al afacerilor
Ion Ștefan, președintele consiliului de administrație al societății Agrogal SA Galați, companie care exploateză peste 5.000 de hectare de teren agricol, consideră că subvențiile date la timp ar ajuta foarte mult activitatea de producție în agricultură. De asemenea, statul ar trebui să se uite nițel și la carburanți, dar nu numai în sensul scumpirii acestora. „Anul trecut, jumătate din subvenții s-au dat în luna octombrie; a fost extraordinar de bine pentru cei care înființează culturi de toamnă. Apoi, ar fi bine dacă s-ar putea ca motorina să fie subvenționată ceva mai mult, pentru că i-a crescut prețul! De fapt, toate prețurile s-au ridicat la inputuri, numai cel al produsului agricol scade sau stă pe loc de mulți ani! Să nu uităm că agricultura nesubvenționată nu rezistă. În alte părți, acest sector economic se subvenționează mult mai bine”, a susținut fermierul.
Prezent în Portul Constanța cu prilejul finalizării proiectului de investiții privind extinderea capacității operaționale a terminalului de cereale Canopus Star, Ion Ștefan a adus în discuție necesitatea construirii unor capacități de stocare-livrare a produselor agricole la Dunărea de Jos, precum și funcționarea unei burse de mărfuri - un adevărat barometru al economiei de piață. „Să știți că eu am reînființat Bursa de Mărfuri Generale din Brăila pe vremea când eram președintele Consiliului Județean Brăila.  Bursa nu mai funcționează de când am plecat eu, în iulie 2003. Atunci, în Parlament am votat legea incompatibilităților; eram deputat la Comisia de Agricultură și a trebuit să-mi dau demisia. Nu că aș fi fost alfa și omega, dar a trebuit să plec și, din momentul ăla, Bursa de Mărfuri din Brăila a picat. Nu s-a mai tranzacționat nimic din anul 2003! Să nu uităm că omul sfințește locul! Susțin, în continuare, că este nevoie de noi capacități de stocare și de livrare a produselor cerealiere în zona Brăila-Galați, precum și de revitalizarea unei instituții bursiere care să regleze cotațiile la produsele agroalimentare la Dunărea de Jos - o regiune care oferă noi oportunități de afaceri”, ne-a declarat Ion Ștefan.

Proiecte europene „moarte din fașă”
Proverbul „Buturuga mică răstoarnă carul mare!” se potrivește perfect în cazul fermierului Nicolae Petculescu din localitatea Băbăița, județul Teleorman. Iată povestea acestuia! „Acum zece ani am luat bani europeni pe un proiect SAPARD. Am accesat atunci fonduri europene pentru achiziții de utilaje și mi-am luat doar un tractoraș. Între timp m-am dezvoltat și de data asta am vrut să fac ceva mai serios, dar nu se poate. De la APDRP mi s-a spus că nu mai pot accesa fonduri pe motiv că am luat atunci. Mi s-a tăiat porția și nu pot să aspir la o gamă de utilaje mai moderne cu care să lucrez terenul așa cum ar trebui”, ne-a spus fermierul.

Proiect de patru oameni și jumătate, RESPINS!
Lui Nicolae Petculescu i-a mai fost respins un proiect. De această dată, de vină au fost angajații, sau mai degrabă... numărul lor. „Un alt proiect mi s-a respins pe motivul incredibil al... angajaților. La suma la care mă încadram trebuia să angajez patru oameni și jumătate, dacă pot să zic așa. Ca să nu îmi respingă proiectul m-am angajat că iau cinci oameni. Mi s-a respins pe motiv că este prea mult, se depășește suma. «Dar nici cu patru nu era bine, iar îmi respingeați», zic. «Atunci trebuia să angajez patru oameni și jumătate? Cum să fac asta? », am întrebat. «Patru cu normă întreagă și unul cu jumătate de normă», mi s-a răspuns. Extraordinar!!! Acesta a fost un motiv pentru care mi-a fost respins proiectul. Am vrut să fac contestație, dar am renunțat, pentru că te blochează timp de un an de zile și nu mai poți să depui alte proiecte”, a conchis mâhnit Nicolae Petculescu.

PRECIZARE: Aceste comentarii reprezintă opinii personale și nu reflectă în mod necesar poziția revistei Ferma!

Au consemnat
Marian MUȘAT
Paula CIUPAG

 

SCRIE-NE POVESTEA TA!
Ai nevoie de lămuriri legate de plata subvențiilor, soluții de finanțare, costuri și beneficii? Ai reușit să obții recolte bogate sau, dimpotrivă, ai înregistrat pierderi mari? Deții o fermă profitabilă sau ești abia la început de drum? Intră pe www.agroinfo.ro la secțiunea “Vocea fermierului” și scrie-ne povestea, problema sau opinia ta!


UN MILION DE EURO PIERDERI DIN CAUZA VREMII
Maxagro este una dintre companiile care au avut mult de suferit în această vară din cauza capriciilor vremii. Ploile și vijeliile care s-au abătut asupra localității Gătaia la sfârșitul lunii iunie și începutul lui iulie au calamitat o suprafață de 1.500 de hectare, provocând pagube de aproape un milion de euro. Pierderile de recoltă ar trebui acoperite de compania de asigurări, însă deocamdată despăgubirile se regăsesc doar pe hârtie. „Așteptăm să primim vești de la asigurator. Deocamdată nu s-a rezolvat nimic. Am înțeles că nici alții nu au fost încă despăgubiți. Noi ar trebui să primim aproximativ un milion de euro, dar ne-am împotmolit din cauza birocrației. Ne tot cer diferite acte, deși evaluarea pagubelor a fost deja făcută. Nu a rămas decât să primim banii, care însă întârzie să apară”, s-a plâns Ianco Zifceak, administrator și proprietar al grupului de firme Maxagro din județul Timiș.
O parte din recoltă a fost distrusă de grindină, iar cealaltă de vijelie. „De când am început să investim în agricultură, în urmă cu aproximativ zece ani, nu am întâlnit așa ceva. Niciodată nu am avut o suprafață atât de mare calamitată. La floare avem parcele unde pierderile sunt în proporție de 80 la sută. Plantele arătau foarte bine la vremea respectivă, dar degeaba, cu forța naturii nu te pui. De asemenea, porumbul a fost rupt de la mijloc și nu și-a mai revenit. În schimb, cel care a fost bătut de grindină s-a mai salvat, chiar dacă nu am obținut producția la care ne-am fi așteptat”, ne-a mărturisit bănățeanul.

„Am fi avut un an cu producții record”
La floarea-soarelui, pe suprafețele care nu au fost afectate de intemperii, a obținut o producție medie de 3,5 t/ha. La porumbul pentru siloz a recoltat 60 t/ha. „Cu așa ceva nu o să ne întâlnim prea curând. Dacă nu am fi avut problemele din această vară, am fi avut un an cu producții record”, susține Ianco. La porumb boabe estimează o producție medie de minim 8 t/ha. Jumătate din recoltă a fost deja contractată, iar cealaltă jumătate speră să o valorifice cât de curând. Pe floarea-soarelui a obținut între 1 și 1,2 lei/kg, iar porumbul l-a contractat cu 130 euro/tonă. Cu o cifră anuală de afaceri de peste 20 milioane de euro, Maxagro este una dintre cele mai mari ferme agricole din vestul țării, având în exploatație o suprafață de 10 mii de hectare.
Liviu GORDEA

Vizualizat: 544 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?