Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura, între două campanii agricole “de foc”

Publicat: 11 august 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

2016 poate fi considerat un an agricol bun din perspectiva producțiilor, dar foarte prost din pricina prețurilor de valorificare a producțiilor. Să vedem ce spun producătorii agricoli la finalul primei campanii de recoltare a sezoului de producție 2015-2016. 

Click pe poza pentru galerie!

GALAȚI

O campanie presărată cu probleme tehnice

În a doua decadă a lunii iulie, în ferma lui Vasile Vlasie din Matca, secerișul grâului era în plină desfășurare. Într-un din zilele lui Cuptor, pe la orele amiezii, am fost și noi prezenți pe Valea Schilaru, deasupra comunei, unde, pe o solă de zece hectare, combina Claas 98, mânuită cu pricepere de Paraschiv Filimon, făcea pârtii largi în lanul auriu. De dimineață, mașina de recoltat a avut ceva probleme la partea hidraulică. S-au remediat rapid. „Am intrat la treier în jurul orei 11:00, atunci când umiditatea boabelor era de 12%. După cum se vede, lanul este bun, a ajuns la maturitatea de recoltare și va da o producție medie de 5,3 tone/ha. La fiecare jumătate de oră se umple buncărul combinei și îl descărcăm în autocamionul de mare capacitate. TIR-ul va transporta grâul în portul Brăilei”, ne-a declarat fermierul. 

Vasile Vlasie a cultivat cu grâu 50 ha. În urmă cu mai bine de o lună a încheiat contract cu un cunoscut trader la prețul de 59 bani/kg. Producția depășește cinci tone la hectar. 

Cultivatorul din Matca ne spunea că termină secerișul grâului în maximum o săptămână, după care intră cu plugul în brazdă la arat. În toamnă va discui și va înființa rapița, cultură care i-a oferit satisfacție în acest sezon de producție agricolă. De pe cele 25 ha cultivate a obținut o medie de 3,7 tone/ha, pe care a vândut-o cu 1,5 lei/kg. Dacă o ploicică va binecuvânta pământul în această vară (și a venit la timp!), va semăna și 50 ha cu rapiță. 

 

Imediat după recoltat, la sacrificat

În nordul județulul Galați, fermierul Nicu Berescu era urcat pe tractor la scarificat în miriște. Abia terminase de recoltat grâul pe cele aproape 40 ha cultivate. Era atent ca lucrarea de afânare să se realizeze la 35 cm adâncime. Urmează o trecere cu combinatorul pentru a pregăti patul germinativ de bună calitate, bine afânat și mărunțit pe adâncimea de semănat, menit să ofere viitoarelor semințe condiții identic egale pentru germinare și răsărire. „Încă se lucrează bine terenul, dar trebuie ploaie, aici, la Negrilești. A dat vreo 5 litri/mp, însă este subțire, insuficient. Îngrijorător este că, după cum s-a anunțat, în zona noastră nu va ploua până în septembrie”, ne-a declarat producătorul agricol gălățean. 

 

ARAD 

Pregătiri pentru rapiță

Producătorii agricoli arădeni au încheiat campania de seceriș, angajând toate resursele mecanice, umane și financiare disponibile la pregătirea viitorului sezon de producție. Arăturile de vară sunt principala lucrare de bază, urmată de o discuire sau de o operațiune realizată cu combinatorul pentru a obține un pat germinativ optim înființării culturii de rapiță. „Facem o arătură la 23-24 cm adâncime, că nu trebuie mai mult, urmată la a doua - a treia zi de o lucrare cu discul, ca să se așeze arătura. Ulterior vom interveni cu un combinator, să putem avea patul germinativ mărunțit și afânat corespunzător. Dacă mai vine o ploicică până la sfârșitul lunii august, ar fi excelent!”, ne-a declarat Ioan Andru, președintele Asociației Producătorilor Agricoli - Aragra 2008. 

Fermierul susține că, de regulă, în exploatația sa agricolă, ce însumează 700 ha, cu rapiță se înființează în jur de 200 ha per sezon. 

În câmp se lucrează cu trei formații de pluguri în program zi-lumină, pentru a realiza lucrarea de temelie a viitoarelor recolte agricole. Există apă la capacitatea de câmp, deci sunt asigurate condiții bune de lucru. Pe o solă de câteva zeci de hectare, cu un tocător mecanic se finaliza strângerea producției vegetale secundare, lăsând în urmă miriștea de grâu și deschizând frontul de lucru pentru arat și discuit. 

În ferma lui Ioan Andru au fost însămânțate 320 ha cu cereale păioase, 200 ha de rapiță, 50 ha de mazăre, iar diferența până la 700 ha o reprezintă culturile prășitoare. „Este un an agricol bun din perspectiva producțiilor, acolo unde nu au fost probleme cu grindina și cu ploile, și prost din pricina prețurilor mici de comercializare! Eu am făcut recoltă bună, la grâu am obținut în jur de 7.500 kg/ha, la rapiță - 3.600 kg/ha, iar la mazărea furajeră, puțin peste 3,6 tone”, a susținut arădeanul. Acesta continuă afirmând că a fost nevoit să vândă o cantitate din producția de rapiță, dar și-a mai lăsat depozitată o bună parte spre a fi valorificată ceva mai bine. Prețul oferit de achizitori, de 330 euro/tonă, l-a mulțumit pe fermier. Lui i s-a oferit între 55 și 60 bani per kilogram pentru grâul produs. Ioan Andru consideră că “dacă ai un grâu de calitate, poți spera la un preț mai bun mai târziu”. 

 

VASLUI 

S-a încheiat „dosarul grâului”

„În zona noastră, s-a cam încheiat recoltatul grâului; acum, la începutul lunii august, dacă au mai rămas mici suprafețe cu producția neadunată. În ferma mea am terminat campania de recoltat la grâu, facem arăturile de vară, suntem pe ultimele suprafețe la arat și pregătit terenul pentru însămânțarea la rapiță”, ne-a declarat agronomul Ioan Nechifor, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Vaslui - zona Huși. 

Fermierul ne spunea că a pregătit 400 ha de teren cu patru dintre cei mai destoinici mecanizatori din zonă: Vasile Bordea, Constantin Matei, Aurel Carp și Fănică Leahu. 

Liderul producătorilor agricoli hușeni exploatează în Lunca Prutului 1.300 ha. Anul trecut nu a însămânțat rapiță, căci nu au fost condițiile de climă și sol favorabile. Și s-a felicitat pe sine că a luat o decizie înțeleaptă. Acum vrea să cultive rapiță, dar este îngrijorat de faptul că „a început și la noi o secetă groaznică; așteptăm o ploaie agronomică pentru această cultură”.

 

„Suntem nevoiți să vindem foarte jos!”

Ioan Nechifor a cultivat 600 ha cu grâu și a obținut o producție medie de 5.100 kg/ha. „Grâul este bun, de calitate, cu indici superiori de panificație. Am dat mai puțin de jumătate din recoltă la un preț de 0,50 lei kilogramul. Suntem forțați să vindem, nu avem bani de motorină, avem datorii la furnizorii de inputuri, pe care trebuie să le stingem”, a dorit să evidențieze producătorul agricol vasluian. 

„Problema că este că vindem foarte jos, prețul va crește, dar uite că suntem nevoiți să vindem acuma și o să ne doară capul mai târziu. Prețul normal la grâului este undeva de la 65 până la 70 de bani kilogramul”, a continuat Ioan Nechifor.

La depozitare are și întreaga cantitate de orzoaică, aproape 800 de tone. A avut însămânțate 160 ha și a înregistrat o producție medie de 4.800 kg/ha. „O avem în stoc, deocamdată ni s-a oferit un preț de 50 bani/kg de către procesatorii de bere, dar cred că o vom livra la primul strigăt”, a precizat cultivatorul.

 

Seceta dijmuiește din recoltele de floare și porumb

În ferma hușeană, culturile prășitoare de primăvară ocupă 500 hectare; 200 ha floarea-soarelui și 300 porumb. „Floarea suferă din cauza secetei și sigur va avea producția de semințe diminuată. La porumb e problema cea mai acută, o parte din plante au început să se usuce, să nu mai lege. Până acum au fost condiții bune, a plouat mult mai mult decât anul trecut, dar din iulie zona noastră a intrat într-un con de secetă groaznică, nu ne așteptam la așa ceva”, a apreciat fermierul. 

Președintele Asociației Producătorilor Agricoli Vaslui - zona Huși - și-a completat dotarea parcului de mașini și utilaje agricole cu o combină Case și cu două tractoare de 200 și 300 CP, tot aceeași marcă, Case, preluate în urma derulării unui program de leasing. Între alte investiții se numără noua brutărie și livada de cireș, măr și prun, în suprafață de 54 ha, care va intra pe rod anul viitor.

 

 


AGRICULTURA GĂLĂȚEANĂ, PE ULTRASCURTE

Din datele centralizate la Direcția pentru Agricultură Galați, producătorii agricoli au cultivat în ogor propriu 178.850 ha de cereale pentru boabe (grâu comun de toamnă 57.537 ha, orz 8.031 ha, orzoaică de toamnă - 1.482 ha, triticale de toamnă - 601); plante uleioase pe 73.065 ha (din care floarea-soarelui 51.125 ha, rapiță 17.344 ha, soia boabe 4.540 ha); plante medicinale și aromatice - 1.459 ha (coriandru 1.171 ha și fenicul 137 ha); porumb pentru boabe -103.739 ha; sorg pentru boabe - 77 ha. 

De asemenea, s-au înființat culturi leguminoase pe 3.810 ha (mazăre boabe - 3.127 ha, fasole boabe - 605 ha, năut - 78 ha); cartofi 1.174 ha; legume de câmp și în solarii - 8.471 ha (tomate - 2.009 ha, ceapă uscată - 1.138 ha etc.); pepeni verzi - 1.340; plante de nutreț - 14.942 ha.

În ceea ce privește producerea de sămânță, seminceri și loturi semincere, statistica arată că au fost semănate 3.776 ha, din care grâul de toamnă a ocupat 2.101 ha.



TRACTORUL CU PROBLEME DE... GARANȚIE

Vasile Vlasie este mecanic auto; a lucrat ani buni la o întreprindere specializată de transport în Tecuci. În ziua documentării noastre (luni, 11 iulie a.c.) combina avea o mică defecțiune la sistemul hidraulic, fermierul s-a implicat și a remediat-o în cel mai scurt timp. „Problema cea mai mare o am cu un tractor achiziționat în urmă cu trei ani pentru suma de 80 de mii de euro. Am avut o defecțiune, ca s-o remediez am înlocuit un rulment cumpărat de la o altă firmă cam la jumătate din preț. Pentru că nu am achiziționat rulmentul de la producător, nu mi s-a acordat garanție pentru intervenția tehnică. Acum pentru reparația la o roată trebuie să plătesc circa 13.000 lei din buzunar, căci nu beneficiez de garanție. Mai mult decât atât, zilele trecute, echipa tehnică a producătorului a schimbat un simering la puntea tractorului, dar nu cu unul original, așa că nu s-a realizat perfect etanșarea rotativă. Mi s-a sugerat să schimb planetara, eu o voi schimba, dar nu îmi garantează nimeni lucrarea! Sunt mecanic cu state vechi în profesie, eu fac reparațiile la mașinile și utilajele agricole și, credeți-mă, cunosc suficientă meserie!”, și-a vărsat amarul Vasile Vlasie. 




 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.13(174) 1 - 15 august 2016

Vizualizat: 689 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?