Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura, în așteptarea unor prețuri și... vremuri mai bune

Publicat: 03 martie 2016 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Odată cu ieftinirea motorinei, vor coborî și prețurile produselor agricole? Agricultorii cu producția pe stoc vor avea de pierdut? Sunt câteva dintre îngrijorările cu care fermierii încep noul sezon agricol de primăvară.

Click pe poza pentru galerie!

Nicolae Nemeș, fermier din Vințu de Jos, județul Alba, ne spune că anul trecut a avut probleme cu unele culturi, și anume cu porumbul, înființat pe două sute de hectare, cu sfecla de zahăr - 30 hectare și cultura de cartof de pe cele aproape zece hectare. Din cauza secetei, porumbul a produs în medie 5,2 tone la hectar, adică la jumătatea unui an normal. Recolta de boabe se află și acum (3 februarie 2015) în magazii la păstrare, în așteptarea unui preț mai bun. „Am circa o mie de tone pe stoc, îl mișc numai atunci când voi obține 0,65 lei/kg. Am avut ofertă la 0,61 și am refuzat-o. Nu sunt prea optimist în ceea ce privește evoluția pieței, nu cred că va crește prețul porumbului. Iau în calcul faptul că motorina s-a ieftinit și atunci tendința este ca, în cascadă, toate prețurile produselor agricole să meargă în jos. În ceea ce ne privește, vom mai ține un pic porumbul în magazii și apoi vom lua o decizie”, ne-a declarat fermierul.
Agronomul Nicolae Nemeș ne spune că, la sfârșitul lunii ianuarie, a încheiat livrarea grâului. A găsit un procesator și a negociat un preț excelent, de 0,80 lei/kg. Nu-i vorbă, boabele aurii au avut indici calitativi superiori, de panificație.

Cu sfecla și cartoful, cultivatorii au cam... sfeclit-o!
„Cu sfecla de zahăr sunt total nemulțumit, prețul mic a făcut diferența. Dacă în 2014, o tonă era preluată cu 44 euro, anul trecut, cu toate bonificațiile, prețul minim stabilit pentru sfecla de zahăr din cotă a fost de 26,29 euro/tonă; e o diferență semnificativă, de circa 18 euro/tonă”, ne-a declarat vizibil mâhnit fermierul. Acesta a continuat să susțină că „Am realizat o producție medie de 68 tone la hectar, din care au rezultat o recoltă utilă de 50 tone/ha. Am calculat în jur de 20% pierdere; în urma unei sumare analize, cheltuielile nu acoperă veniturile”.
Nicolae Nemeș se gândește la banii din subvenții, care ar fi o soluție în acoperirea unei părți din pagubă! Dar aici e o zonă cu „nisipuri mișcătoare”! Potrivit acestuia „Niciodată nu știm cât este subvenția, una scrie, alta ne dă!” Și continuă: „În 2014, am pus 40 hectare de sfeclă de zahăr, anul trecut am scăzut la 33 hectare. Zilele trecute, am avut ședință cu procesatorul. M-am hotărât; dacă nu crește prețul, nu mai pun sfeclă de zahăr. Sau pun cât să consum stocul de substanțe chimice, că sunt foarte scumpe și pentru alte culturi nu mai sunt bune”, spune cu hotărâre fermierul.
Agricultorul s-a prăjit nițel și cu cartoful. A avut în cultură aproape zece hectare. După cum ne spune, „piața este foarte slabă, a fost nevoit să vândă direct din câmp, câte un rând, câte o arie”. Sămânța este procurată de la Brașov, cu ceva cheltuială.

Subvențiile puteau fi un venit... binevenit
„Financiar, anul trecut, față de 2014, nu e bun deloc, am venit în jos, nu am ieșit cu pierdere, dar nici nu am acumulat nimic, mai ales că nu mi-au intrat nici subvențiile; erau un venit... binevenit!”, a concluzionat inginerul agronom Nicolae Nemeș.
Subvențiile așteptate se cifrează în jurul a cinci miliarde de lei vechi. Fermierul nu s-a împrumutat, nu a apelat la credite bancare. Acum dorește să negocieze cu furnizorii de inputuri, mai ales că vrea să vadă cum e cu îngrășmintele; dacă cer plata pe loc, atunci ar trebui să apeleze la bănci. Pe Nicolae Nemeș, un ciclu de producție agricolă îl costă undeva la 14-15 miliarde de lei vechi. Bani, nu glumă!



Articol publicat in revista Ferma nr.4(165) 1 - 14 martie 2016

Vizualizat: 366 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?