Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura din Nădlac, înmormântată de autostrada A1

Publicat: 29 ianuarie 2013 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Peste 300 de agricultori din Nădlac, jud. Arad, au ieșit în 28 decembrie 2012 în stradă, cu peste 150 de tractoare și utilaje agricole, nemulțumiți că din cauza construirii autostrăzii A1 nu vor mai putea ajunge la terenurile agricole pe care le lucrează

Click pe poza pentru galerie!

Protestatarii afirmă că tronsonul de autostradă va constitui o „graniță”, care va împărți hotarul Nădlacului în două, iar pentru acces la terenurile agricole cele mai fertile vor trebui să ocolească 20 de kilometri, lucru care va genera costuri în plus. „Suprafața agricolă care va fi afectată este de circa 8.000 hectare, din cele cca. 12.600 hectare ale Nădlacului, accesul la jumătatea cea mai fertilă urmând a se face cu mare dificultate, având în vedere distanța care va trebui parcursă și care va implica costuri suplimentare în bani și timp.

Aceasta, pentru că lipsesc căile de acces, care să traverseze autostrada, obligatorii în asemenea situații. Menționăm că principala resursă economică a majorității locuitorilor Nădlacului, cifrată la peste 8.000 de persoane, o constituie exploatarea pământului”, a spus, citat de Agerpres, unul dintre reprezentanții Asociației producătorilor agricoli „Țăranul nădlăcan”.

Agricultorii protestatari au organizat, în mod simbolic, o înmormântare a agriculturii locale. Un sicriu pe care a fost scris „Agricultura locală”, suit pe o remorcă de tractor și având pe el o coroană de flori pe care era scris „Un ultim omagiu adus țăranului nădlăcan”, a fost purtat prin tot orașul în acordurile unor marșuri funerare interpretate de o fanfară locală, conform relatării corespondentului Agerpres.

„Azi ne despărțim de tânăra noastră agricultură nădlăcană, plecată prematur dintre noi, după o copilărie chinuită și o adolescență nefericită. Defuncta noastră agricultură a oferit sacrificiul suprem datorită lipsei de transparență și a erorilor de proiectare a infrastructurii mult râvnitei autostrăzi A1”, se spunea, printre altele, în „necrologul agriculturii nădlăcane”, citit de unul dintre protestatari.

Protestatarii au cerut ca autoritățile locale, în colaborare cu cele de la București, să găsească soluții viabile pentru accesul tractoarelor și utilajelor agricole spre terenurile situate dincolo de A1. „Am făcut numeroase demersuri atât la CNADNR, cât și la Ministerul Transporturilor sau la Consiliul Județean Arad, pentru că și drumul județean 709 J este implicat în acest proiect.

Cele mai mari probleme sunt de partea Ministerului Transporturilor și a CNADNR. Situația va afecta circa 150 de agricultori, ale căror peste 150 de utilaje nu vor putea ajunge în zona de nord a autostrăzii”, a precizat, citat de Agerpres, primarul orașului Nădlac, Vasile Ciceac, prezent la protest. Potrivit acestuia, în proiect este prevăzută o singură trecere, drumul județean DJ 708 J, care leagă Nădlacul de loc. Peregul Mare.

„Cum însă acest pasaj este în formă de S, nădlăcanii cu utilaje nu-l vor putea folosi. Noi am trimis câteva memorii cu noile soluții atât la Minister, cât și la CNADNR, între soluțiile propuse de noi fiind și construirea unei subtraversări a autostrăzii. Dacă vor studia bine ceea ce dorim noi, cred că nu este imposibil de rezolvat”, a adăugat primarul din Nădlac.

Agricultorii mai sunt nemulțumiți și de faptul că din ianuarie 2013, conform unei noi prevederi din Codul Rutier, va fi obligatorie categoria TR pentru conducătorii tractoarelor. „Problema este că nimeni nu are categoria TR în carnetul de conducere. Va trebui din nou să facem cursuri, să dăm examene pentru ca să obținem categoria TR. Este o inepție, o prostie, să facem din nou ceea ce știm. Dacă umblăm cu tractorul cu categoria C, de ce mai avem nevoie de categoria TR?”, a spus un alt reprezentant al Asociației „Țăranul nădlăcan”, citat de Agerpres.

 

An cu datorii pentru firmele din sectorul agro-alimentar

43% din companiile din sectorul agro-alimentar au întâmpinat, în 2012, dificultăți în a-și onora plățile la termen agreate cu partenerii de afaceri, acestea realizând plăți lent sau neregulat, se arată într-un studiu Coface.

Doar 30,73% dintre firmele analizate au efectuat plățile conform condițiilor stabilite cu partenerii de afaceri. 17,07% din firme au fost încadrate în clasa de risc foarte crescut, iar 48,23% în clasa de risc peste medie.

Studiul a cuprins 11.648 de firme din industria alimentară, agricultură, fabricarea băuturilor, comerț cu ridicata și amănuntul, restaurante și alte activități de servicii de alimentație, reprezentând 7% din totalul firmelor active la nivel sectorial (163.968) și care generează consolidat peste 65% din cifra de afaceri înregistrată pentru toate codurile CAEN considerate în analiză.

Nivelul de îndatorare al firmelor din agricultură a crescut până la 70% la sfârșitul lui 2011, iar structura capitalurilor acestor firme indică un potențial limitat de finanțare suplimentară în viitor.
Pe fondul secetei, aportul agriculturii la PIB în primele nouă luni din 2012 a scăzut cu 20% față de aceeași perioadă din 2011, mai arată studiul, citat de Agerpres.

 

Fruntași la suprafață, codași la eficiență

România are una dintre cele mai întinse suprafețe de teren agricol ca pondere din suprafața totală de teren, mai exact 58,78%, în timp ce media în UE27 este de 45%, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat la sfârșitul lui 2011, citate de Agerpres.

40% din suprafața agricolă a României este cultivată cu cereale, fiind pe locul trei din acest punct de vedere în UE27, după Ungaria și Polonia. România ocupă locul 5 în UE27 la producția de cereale, după Franța, Germania, Italia și Polonia. În 2011, an record, România a realizat o producție de cereale în valoare de 4,6 mld. euro, echivalentul consolidat al producției similare din Cehia, Austria, Grecia și Bulgaria la un loc.

În ciuda potențialului semnificativ, România este însă pe unul dintre ultimele locuri în UE la eficiența utilizării suprafeței agricole. Principalele cauze sunt dotarea tehnologică insuficientă și neadaptată condițiilor de producție foarte variate, ce nu poate asigura efectuarea lucrărilor mecanice în perioadele optime prevăzute de tehnologiile de cultură. Mai mult, capitalul fizic încă este caracterizat printr-un grad ridicat de uzură atât morală, cât și fizică, mai arată raportul Eurostat.

Vizualizat: 391 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?