Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultorii își riscă și afacerea, și traiul!

Publicat: 26 noiembrie 2014 - 09:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Piața agricolă a devenit o loterie. Fermierii nu știu dacă prețul primit astăzi pentru un kilogram de porumb este lozul norocos sau dacă ar trebui să mai amâne tranzacția. Timpul nu este de partea lor și nici calitatea recoltei din acest an nu le dă mai mult curaj. În aceste condiții, agricultorii își riscă “la cântar” și afacerea, și traiul!

Click pe poza pentru galerie!

În agricultură e afacere, e piață; prețurile nu se controlează, nu se dirijează, ele se formează în urma cererii și a ofertei. Regula-i simplă: se produce mult - scade prețul; e recoltă puțină - crește prețul! Lucru îndeobște știut, România este o țară preponderent agricolă, produce mult și - aproape logic și legic - prețurile sunt foarte mici. Este adevărat că prețul unui kilogram de grâu, de soia, de floarea-soarelui, dar mai ales prețul unui kilogram de porumb nu acoperă cheltuielile de producție, îndeosebi în condiții de irigare! Subvenția europeană și ajutorul complementar ar trebui să ne aducă mult mai aproape de realitatea economică, altfel... dispărem! Agricultorii români ar fi trebuit să ajungă la un alt nivel de subvenționare, cel puțin la fel cu cel din restul statelor comunitare”, ne-a declarat Ionel Panaite, fermier din județul Galați.

Producătorul opinează că la 40 de bani kilogramul de porumb, e dezastru! “Păi, cheltuiești aproape 2 lei/kg la cultivare și iei 40 de bani la vânzare? Porumbul, pe lângă celelalte plante de cultură, în primul rând cere îngrășământ mult și multă apă! În condițiile date, noi, micii fermieri, ce facem? Intrăm în colaps!?”, se întreabă retoric fermierul.

 

“Dacă ai nevoie de bani, nu poți stoca...”

... spune Doru Andrici, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Botoșani. “Acum în toamnă, avem scadența la ratele pentru utilajele cumpărate. Mai e și impozitul pe venit. Ne trebuie bani pentru sămânță, îngrășăminte, toate cer bani... și prețurile sunt dezarmante. Pentru avansul SAPS se vehiculează în presă tot felul de sume, de la 79 azi, la 69 mâine; știe cineva o cifră exactă? Dacă îmi dă mie astăzi un oficial de la APIA o cifră exactă pentru subvenție și să fie aia pe care o spune... jos pălăria! Mai rău este că vin la noi, cu ziarul în mână, proprietarii de pământ de la care am arendat și ne spun «Uite, primiți atâția bani!» Degeaba încercăm noi să le spunem că e și reducere liniară, că de fapt nu primim atât, că ei nu ne cred... Dacă scrie la ziar, așa e!” ne-a explicat agricultorul.

 

Din câmp, direct pe cântar

Cu așa prețuri, numai o recoltă bună ar fi putut aduce fermierii pe linia de plutire. Cei care au recoltat la timp, au și livrat producția. La acea vreme, tendințele pieței nu dădeau semne de vremuri mai bune. “Este mai greu cu valorificarea. Floarea-soarelui am dat-o atunci rapid, la un preț de 1 leu/kg; având în vedere că am făcut producție bună, nu pot să spun că am ieșit în pierdere. Cu porumbul însă, știți cum e prețul: 0,40 lei/kg. La o producție de 9 tone/ha, nu mă aștept nici la profit, dar nici la pagubă. De depozitat nu îl depozitez! În primul rând pentru că nu am uscător și l-am recoltat cu umiditate mare, iar prețul nu cred că va crește atât de mult încât să renteze să îl păstrez”, ne-a spus Nicu Oprița, fermier din Sebeș, județul Alba.

 

PRECIZARE. Aceste comentarii reprezintă opinii personale și nu reflectă în mod necesar poziția revistei Ferma!

 

 


OPINIA SPECIALISTULUI

Lipsesc plugurile ușoare!

Producția bună este suma dintre tehnologia aplicată și tehnica de lucru. Iar inginerul agronom Octavian Guler spune că ambele trebuie adaptate posibilităților locale. Ce lipsește din această ecuație? Iată opinia specialistului, exprimată după vizitarea unei expoziții în câmp și după o analiză atentă a ofertei de utilaje și mașini agricole. “Îmi place orice fel de expoziție. Sunt dornic să văd lucruri noi, să pot să le spun oamenilor ce am văzut și ce cred că li se potrivește. Căci mereu am aceeași problemă: aceea de a potrivi tehnica și tehnologia cu posibilitățile locale. Chiar discutam cu cineva că au dispărut plugurile ușoare - cele pentru zona de deal - utilaje cu care să poți face o arătură superficială, la 15-20 cm. Au cam dispărut, deși în multe situații sunt foarte necesare. Multe s-au înlocuit acum cu tehnica pentru lucrările de scarificare superficială. Și ele sunt bune, dar nici o lucrare nu este bună peste tot. Or, ceea ce ne lipsește în momentul acesta sunt plugurile ușoare. Pentru grâu și pentru rapiță, un astfel de utilaj este foarte bun. Nu avem nevoie de un utilaj greu cu care să lucrezi în adâncime și să scoți bulgări mari. Apoi, dacă lucrezi pe niște soluri unde stratul arabil nu este foarte gros, iarăși nu nu trebuie să ari adânc”, ne-a explicat Octavian Guler.


SCRIE-NE POVESTEA TA!

Ai nevoie de lămuriri legate de plata subvențiilor, soluții de finanțare, costuri și beneficii? Ai reușit să obții recolte bogate sau, dimpotrivă, ai înregistrat pierderi mari? Deții o fermă profitabilă sau ești abia la început de drum? Intră pe www.agroinfo.ro la secțiunea “Vocea fermierului” și scrie-ne povestea, problema sau opinia ta!

 

Vizualizat: 697 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?