Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Adeverințe de credit, după 1 octombrie

Publicat: 26 septembrie 2014 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Claudiu Frânc, președinte FCBR, spune că, în campaia 2014 de solicitare a ANT, la bovine sunt cu 20.000 de capete mai puțin la plată și banii au rămas la fel ca și anul trecut

Click pe poza pentru galerie!

„Sperăm ca de la 1 octombrie să ne putem lua adeverințe de credit, până în 400 de lei pe cap. (...) Ținem și prețul cerealelor un pic mai sus, pentru că intrăm în competiție cu marii traderi, deci e un fel de protejare a agriculturii, dacă primim banii în avans”.

 

2 milioane de oi în plus la subvenții

APIA efectuează până în 28 septembrie 2014 controlul la fața locului, în exploatațiile de ovine și caprine din zonele defavorizate, și până în 21 decembrie 2014, în exploatațiile de bovine din zonele defavorizate care au depus cereri de plată în 2014. Crescătorii de animale au obligația de a menține în exploatație animalele pentru care au solicitat ajutorul specific până la datele respective, chiar dacă au fost controlați deja, avertizează APIA.

Controlul în exploatațiile de ovine/caprine care au solicitat ANT în 2014 trebuia încheiat în 18 septembrie.
Marcel Andrei, președintele SNCR, spune că la ovine, în cererile de plată, au fost peste 2 milioane de animale în plus față de anul trecut. „Sunt în total în jur de 10 mil. de capete. Sunt județe în care acum se numără toate animalele, iar unde trebuie să se numere, nu se numără. Am făcut adresă să fie membri ai asociațiilor în echipele de control în teren și nu am fost primiți. (...) Avem probleme și la Registrul fermei, pentru că este încă la medicii concesionari și acum crescătorii sunt respinși de la plată”.

 

Condiții suplimentare, din 2015

Gheorghe Dioane consideră că „Dacă se adeverește zvonul că toată lumea care a primit subvenții în valoare de peste 5.000 de euro trebuie să fie societate comercială, eu spun că la anul cel puțin 1,5 milioane de animale nu vor mai intra la subvenție și va fi o catastrofă socială pe acest sector”.

 

Abatorizarea ovinelor, o afacere în faliment

Cel mai mare abator de ovine din Transilvania, realizat în loc. Hereclean, jud. Sălaj, cu o investiție europeană de 2,5 mil. euro, este în faliment și va fi scos la vânzare după cinci ani de la inaugurare. Abatorul are o capacitate de tăiere de 1.600 oi/zi (200 capete/oră) și aparține Cooperativei Agricole Transilvania Ovicarn (CATO). A fost construit prin SAPARD, dar și cu banii a 64 de crescători de ovine membri ai cooperativei.
„Politica băncii a fost dezastruoasă. (…) Ultima tranșă de plată de la SAPARD am primit-o cu câteva luni mai târziu decât era prevăzut în contract, banca ne-a dublat dobânda de la 12,24% la 24%, pentru neplată. (…)

Apoi, nu a fost o cerere constantă pentru abatorizare. Într-un singur an am tăiat trei luni de zile, în rest era cerere numai de Paști. (...) A mai fost o cauză - războiul din Siria. Pentru ei am lucrat când am avut activitate trei luni, după care n-am mai avut decât discuții cu ei, care nu s-au finalizat”, a explicat Ionel Dărăban, președintele Consiliului de Administrație al CATO, citat de Agerpres.

Valoarea totală a creanțelor se ridică la aproape 8 mil. lei, din care 4,8 mil. lei către Fondul de Garantare al IMM-urilor. Reprezentantul lichidatorului Insolv 2007 IPURL spune că „ar fi nevoie de o companie ce are asigurată desfacerea într-o țară musulmană. (...) Pentru a fi rentabil, trebuie să lucreze cel puțin 200 de zile pe an, la capacitate. Mai este și problema măcelarilor, care sunt greu de găsit”.

 

Zootehniștii cer amnistie fiscală pentru cercetare

Stațiunea de Cercetare Popăuți a cerut Parlamentului și Guvernului României să deblocheze activitatea din cercetare printr-o amnistie fiscală privind datoriile stațiunilor de cercetare din sectorul agricol, „datorii care de drept trebuiau achitate din bugetul statului. În acest fel, se dă șansa ca în viitor să putem accesa fonduri UE (2015-2020)”. „Nu dorim nimic în plus, doar să se respecte Legea Cercetării 45/2011 Art. 36. (1): Veniturile salariale ale personalului din cercetarea științifică agricolă și ale personalului aferent acestei activități se asigură de la bugetul de stat și din venituri proprii. Stațiunea de Cercetare Popăuți nu a primit nici un ban de la bugetul statului în 2014, datoriile sunt acumulate din 2010 și nimeni nu intervine în acest sens”, se arată într-un comunicat al SCDCOC Popăuți.


BLUETONGUE - OPINII

Claudiu Frânc, președinte FCBR: „Sperăm să vină prima brumă și să scăpăm. Boala asta e ca malaria la om, transmisă doar de un anumit tip de insecte, culicoide. Animalul sănătos nu se infectează de la animalul bolnav decât dacă apare vectorul de transmitere a bolii, adică țânțarul. Pe zona de frontieră trebuia să fim mai atenți; la aviară s-au stropit și oameni, și animale, și mașini, dar în condiții de vânt prielnic deplasarea acestor insecte este de 200 km/zi. Sunt importante dezinsecțiile în ferme. (...) Asta este și recomandarea noastră pentru fermieri, să nu tot aștepte să vină ANSV-ul să le facă dezinsecții, pentru că nu sunt bani.

Nu cred că boala este inventată. Sunt convins că țânțarii au fost aduși în mașină de turiștii care s-au întors din concediu. În manualele de specialitate scrie clar: este boala care se transmite în cabina cisternei care vine după lapte. Deschide șoferul ușa în fermă să ia laptele, urcă vectorul în mașină, deschide ușa în cealaltă fermă și a terminat-o. Acesta e mecanismul de transport. (...) Tratament nu este. Dacă animalul a fost contaminat, trebuie sacrificat. Nici laptele, nici carnea nu au restricții de consum.

Vaccinarea este o șansă, dar sunt aproape 20 de serotipuri. Să fac un vaccin polivalent care să le acopere pe toate este imposibil. Plus că o fermă care face export de animale trebuie să aibă certificat că este liberă de Bluetongue, or, odată vaccinat animalul, anticorpii rămân pe viață. (...) Un program național de vaccinare mi se pare forțat, ar fi cea mai mare prostie. Nici afară, fermele care vând material de reproducție nu vaccinează, își asumă riscurile”.

Alex Tăședan, LactoVest Curtici: „E ca și cu aflatoxina, o vâlvă de trei-patru luni, în care doar noi, fermierii, am avut de pierdut, iar alții se folosesc de problemele noastre”.

Vizualizat: 458 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?