Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Acțiunea celor 3P: Producție, Preț, Profit

Publicat: 05 septembrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

„Anul agricol pentru noi a fost dezamăgitor; subvenția a venit foarte târziu, prețurile, cel puțin la grâu și orz, au fost sub orice critică, neschimbate exact ca acum două decenii”, ne-a declarat Tudorel Mancă (foto), omul care știe foarte bine care este starea de sănătate economică a fermei pe care o administrează cu maximă prudențialitate. 

Click pe poza pentru galerie!

Exploatația agricolă se află în Câmpia Călmățuiului sau Bărăganul de mijloc din județul Brăila, un loc unde precipitațiile sunt un musafir destul de rar. De aceea, de la un an la altul se instalează o cumplită secetă care face prăpăd în vegetație. 

În acest an, în zona Dudescu, a dat o ploaie bună pe la jumătatea verii, care a binecuvântat culturile. Și cam atât. Cu mare greutate fermierul a ținut în stare de funcționare stațiile de pompare și a putut să irige culturile. „La grâu ne-am închis cu 5.900 kg/ha pe întreaga suprafață de 60 ha. Am avut în cultură soiul Miranda, înmulțirea întâi, C1. O parte din producție am valorificat-o prin Cooperativa Braicoop la prețul de 65 de bani/kg. Acum prețul a coborât. Mai am depozitate cam 150 de tone și mă cam încurcă stocul. La un preț de 60 de bani/kg - luat de acasă - i-aș da drumul”, ne-a mărturisit Tudorel Mancă. 

 

Pe piața cerealelor, se joacă poker la cacealma cu prețurile 

În fermă, porumbul ocupă 150 de hectare. După cum se prezintă cultura, producția poate depăși ușor 10.000 kg boabe la hectar. „Am contractat 600 de tone cu 65 de bani kilogramul. Zic că a fost bine; acuma prețul este mai jos de 60 de bani”, a apreciat fermierul brăilean. 

Cu floarea-soarelui nu vrea să riște. A cultivat genetică high-oleică pe aproape o sută de hectare. Media evaluată este de 3,4 t/ha. „Producția de răsărită am de gând să o depozitez în magazie, pe considerentul că nu este o conjunctură bună a prețului. Se joacă între 345 și 350 dolari tona, asta înseamnă până în 1,4 lei/kg. Nu este încurajator; măcar de aș da-o la 1,5 lei/kg. Deci, așteptăm, mai urmărim niște facilități dintr-astea, ca să împingem vânzarea mai târziu, în speranța obținerii unui preț mai bun, dar nu întotdeauna se întâmplă așa, poți să ai și surprize”, consideră Mancă. 

Și rapița o are păstrată la loc sigur, bine depozitată. Prețul a urcat de la 335 dolari/tonă. „Prutul mi-a oferit 355 dolari per tona dusă la baza de recepție a cerealelor de la Bordei Verde, o localitate în apropiere. Nu am luat o decizie; se pare că nu este ăsta prețul real, încă se mai joacă în piață ca la poker”, spune Tudorel Mancă. 

 

În port, porumbul trece prin mai multe mâini 

Poate că are dreptate fermierul care ne spune că, mai ales, pe această piață se joacă mult la... cacealma! „Mi-a spus un fermier vecin care s-a dus special la Constanța că în portul de cereale se mișcă porumbul în trei-patru mâini; așa e filiera; se trece prin mai mulți jucători intermediari. Mafia e la un nivel... profesional. E greu de pătruns pentru cineva care nu face parte din sistem și aproape imposibil de făcut contracte directe cu firmele care livrează afară”, susține agricultorul.

Tot el are știință de faptul că în județele de munte porumbul din producția anului 2015 se vinde și cu un leu per kilogram. Dar se mișcă în cantități mici, cu dubla, cu banița și nu are un preț reprezentativ. 

Fermierul își pune ceva speranțe pentru soia; a semănat 20 ha, a irigat cultura și acum e frumușică. Valorificată, va adăuga un ușor profit la bilanțul final. 

 

 


PREȚURI MAI MARI CU 15% - ȘANSA CAPITALIZĂRII FERMIERILOR 

La sfârșitul ultimei luni de vară, Tudorel Mancă se străduia să vândă din pepeni. „Am avut șapte hectare, am mai dat, dar mă chinui să-i vând. Vin firme și intermediari care au depozite în jurul Bucureștiului, ei distribuie în toată țara la supermarketuri. Prețul la harbuji este de 20 de bani/kg sau chiar mai jos (atât prețuiește munca mea!), în timp ce pe piață se apropie și de un leu kilogramul”, a oftat cu amărăciune agricultorul. 

„Dacă prețurile de comercializare ale produselor agricole ar fi cu 15 la sută mai mari, s-ar da șansa fermierilor să se capitalizeze, să se doteze cu mijloace de producție. Ar fi și în interesul țării! Noi am avea cu ce face treabă, am obține producții mai mari, am câștiga mai bine și am contribui la stat mai mult. Este în avantajul, deopotrivă, al individului, al familiei și al statului”, a concluzionat economistul și fermierul Tudorel Mancă.

 

 

 

Articol publicat in Revista Ferma nr. 176 (1-15 septembrie 2016)

 

Vizualizat: 439 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?