Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

A fi fermier în România - misiune imposibilă!

Publicat: 14 octombrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

I-am întâlnit în fața Guvernului României, acolo unde au găsit de cuviință să-și strige disperarea prin cea mai dură formă democratică de protest - greva foamei. Povestea din spatele suferinței lor ne-a determinat să le călcăm pragul fermelor și să vă arătăm cum duc greul fiecărei zile, precum și ce anume i-a împins să recurgă la protestul extrem inițiat de fermierul Costel Caraș și desfășurat în două episoade în luna august, la București.   

 

Click pe poza pentru galerie!

Urmăriți în paginile 33, 34, 35, 38 și 39 trei reportaje în fermele a trei dintre fermerii care au intrat în greva foamei.

 

De la greva foamei, la un pas de emigrare 

Paul Cristescu, crescătorul a 120 de vaci mame de Black Angus, rasă pură, în localitatea Plugova din județul Caraș-Severin, se poate numi cu siguranță fermier. Unul atipic. Un constructor obișnuit cu ridicarea clădirilor nu va planifica niciodată un proiect cu un singur etaj. Și Paul Cristescu a simțit că în creșterea vacii de carne este loc de făcut bani frumoși. De aceea, a gândit și gândește în perspectivă. Doar piedicile puse de stat parcă nu se mai termină!

 

„Voi vă bateți joc de aurul de pe pășuni!”

Cam așa i-a spus fermierului Paul Cristescu un irlandez, Patrick Mayhem, care are cea mai mare fermă de reproducție din Irlanda (190 de vaci mame), când a auzit cum stau nefolosite mii și mii de hectare de pășune în România. În condițiile în care arenda pentru un hectar de pășune irlandeză ajunge și la 1.600 euro. E adevărat că pășunile lor permit o încărcătură de patru vaci/ha, dar parcă e totuși foarte mare suma. „Iar noi ne fentăm singuri și dăm vina pe cei care știu să privească altfel agricultura. Ca pe o afacere de cursă lungă, care va aduce întotdeauna beneficii”, spune sigur pe el fermierul cărășean. 

Cristescu a virat spre agricultură imediat după criză. A început cu găini ouătoare, dar nu prea răzbea la profit. Fiind afacerist, s-a tot întrebat care e cauza. Apoi, mergând pe firul problemei a aflat că Polonia (și nu numai) subvenționează oul de pasăre, așa că e imposibil de luptat egal cu importurile de pe acele piețe. Așa cum a recunoscut și administrația, vin tiruri peste tiruri cu ouă nemarcate. Așa că a lăsat-o moale cu găina și, cum familia avea ceva pășune, iar în zonă cât vezi cu ochii iarba crește de nebună, a hotărât să treacă pe creșterea erbivorelor. Cum oaia și capra nu erau deloc pe gustul său (acum însă se gândește și la o investiție pe oaia de carne în rasă pură), a optat pentru vaca de carne. Aici investițiile inițiale nu sunt așa mari, iar Black Angus exploatează cel mai bine resursele de iarbă ale zonei. A umblat un an din țară în țară și din fermă în fermă. Nu a vrut să facă ceva doar așa, să țină calea subvențiilor. Este genul care țintește sus. Și pentru asta amatorismul este foarte dăunător. A întrebat, a pipăit, a desenat în minte și pe hârtie grafice, apoi a trecut la treabă. A importat doar rasă pură de la cele mai bune ferme din Europa. În ultimul an a cumpărat și din Danemarca genetică Red Angus, de la cea mai bună fermă din Europa pe acest segment. Cu locuri unu și doi la mai toate concursurile de profil. 

 

„Cu genetică bună și un management pe măsură, nu ai cum să greșești!” 

Asta dacă ar depinde doar de el. „Din păcate, agricultura este un sector dependent de subvenții, iar administrația noastră este depășită de situație”, suspină pur și simplu fermierul care a făcut ambele episoade de greva foamei în vara aceasta. Acum exploatează, împreună cu familia, pășunea concesionată de la primărie cu 50 euro/ha (din păcate doar 122 ha i-au repartizat, dar alți proprietarii de pășuni îl roagă să vină cu turma în pășunat pentru a le curăța, deoarece pe unde trece Angus-ul, iarba e rasă pur și simplu). Nu mai spune că deși administratorul pășunii ar fi trebuit să facă drumurile de acces, tot el a plătit lucrările. Și cu apa, și cu sistemul de adăpare. A împrejmuit cu gard electric și are adăposturi pentru iarnă (trei pereți și acoperiș, nu ca la dăpostul pentru vacile de lapte). Are tauri autorizați, tot rasă pură. E o rasă robustă, rezistentă, cu fătări ușoare (cu grijă să nu se îngrașe mamele), semisălbatică, „chiar nebună, uneori”. Își aduce aminte că în primul an avea turma undeva la 1.300 m altitudine, iar păstorul l-a sunat într-o dimineață, când peste noapte s-a pus viscol și zăpadă, că au murit toate vacile. Când colo, ele s-au strâns una în alta iar deasupra lor era ca o dună de zăpadă. Apoi l-a sunat că au înviat. „Până și pleoapele erau înghețate. M-am speriat rău, dar nu am avut nici o problemă. Le-am coborât imediat. Dar a fost groaznic să mă trezesc într-o duminică dimineața cu vestea că au murit toate vacile”, mi-a povestit, zâmbind, acel episod edificator pentru robustețea rasei Angus. 

Paul Cristescu are o relație aproape de exclusivitate pentru importul de genetică din Irlanda prin intermediul asociației Angus Irlanda. Și aici e încărcat cu o mare responsabilitate.

 

În anii aceștia, Paul Cristescu a avut multe probleme. Dar nu din cauza rasei sau a afacerii în sine, ci pentru că autoritățile ar trebui să-și întoarcă fața spre cei ca el, altfel va pleca din țară să crească vaci în Finlanda sau în Suedia. Paul Cristescu a trimis o scrisoare deschisă ministrului agriculturii în care sublinia că și el este „un fermier neserios” pentru că s-a apucat să crească vaci! Citiți aici scrisoarea emoționantă și edificatoare, formulată ca replică la declarația șefului de la Agricultură prin care Irimescu anunța că sunt fermieri români care nu-și vor primi subvențiile pentru că nu sunt serioși… 

 

Zece motive pentru care nu sunt serios:

1. Sunt neserios pentru că am investit în zootehnie. Am importat din Irlanda 50 de vaci Aberdeen Angus de mare valoare genetică în anul 2013. 100.000 euro au fost investiți doar în vaci. Vă dați seama că am investit și în grajd, tractoare, remorci, balotiere etc.

Dacă eram serios, stăteam dracului în banca mea, îmi luam o mașină de fițe, stăteam pe Dorobanți la terase, ca oamenii serioși (care nu încurcă treburile!!!)

2. Sunt neserios pentru că m-am bătut cu primarul și cu Consiliul local pentru drepturile mele și ale cetățenilor comunei vis-a-vis de izlazul comunal pe care încasau și încasează în continuare subvenția fermierii cu geanta, adică cei cu crotaliile și pașapoartele în geantă. Și nu puțini bani, 400 euro/ha. Și pentru că sunt neserios, am primit în exploatare 122,5 ha pentru 153 bovine din totalul de 4400 ha! Legal trebuia să primesc 459 ha. Deci, pe dreptul meu legal de 336 ha încasează șmecherii: 336 ha x 400 euro înseamnă 134.400 euro/an. Cu 153 animale și 122,15 ha de pășune, m-a amendat Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) că suprapășunez. Ca să scap de amendă, a trebuit să fac dovada că mai cumpăr și altă mâncare. Deci la toată chestia asta, pierd 134.000 euro x 2 ani, adică 268.000 euro.

3. Sunt neserios pentru că în 2014, în loc să primesc 15.000 euro subvenția pe animale, APIA mă sancționează, un an mai târziu (2015) cu 14,700 euro. Mă găsește neeligibil când trebuie să-mi dea banii, după ce la momentul depunerii dosarului eram eligibil. La toată chestia asta, pierd 29.700 euro.

4. Sunt neserios pentru că am militat pentru ca rasa Aberdeen Angus să fie crescută și de alți fermeri, am ajutat un fermier să-și cumpere cea mai bună genetică din Danemarca, de la cea mai bună fermă de reproducție. Pentru costurile mai mici de transport am împărțit un camion în două, jumătate din animale eu, jumătate el. Din greșeala danezilor, și vacile lui au venit în TRACCES pe codul meu de exploatație. Am mers la DSV și le-am spus să îndrepte greșeala. DSV mi-a spus să fac eu formular de mișcare către celălalt fermier și să trimit camionul mai departe. Așa am făcut. După toată această mișcare, DSV-ul vine în control și-mi dă 12.000 lei amendă, că nu am ținut animalele celuilalt femier la mine în carantină. Pierd și aici 12.000 lei (cca 2700 euro).

5. Sunt neserios pentru că în 2015, după ce n-am primit subvenția pe 2014 (cei 15.000 euro care făceau parte din bugetul calculat pentru cheltuielile fermei), am fost nevoit să vând 9 vaci, să pot continua activitatea. Drept răsplată, APIA m-a sancționat cu 28.106 euro, subvenția pe sprijinul cuplat (SCZ) rasa carne și sancțiune multianuală de 11.000 euro, deci altă pierdere de 38.000 euro. 

6. Sunt neserios pentru că de trei luni de zile fac naveta între: APIA Reșita - APIA București - MADR. Fiecare din aceste instituții spune că vina este a celeilalte instituții și sunt plimbat așa de la una la cealaltă fără să se rezolve ceva.

7. Sunt neserios pentru că aștept banii din decembrie și astăzi 09.09.2016 nu am încasat nimic în afară de avansul SAPS (subvenția pe suprafață), 5% din valoarea pe care trebuia s-o primesc și pe care o diminuați pe zi ce trece cu câte o sancțiune. Știți că ambele tractoare le am stricate de o lună și nu am bani să le repar? Știți că nu am reușit să fac un balot pentru iarnă de o lună de zile? 

8. Sunt neserios pentru că am creditorii la ușă și nu pot să le dau banii. Se bazează și ei pe declarațiile ministrului. Ce să creadă creditorii? De ce nu plătesc facturile pe: medicamente, sare, minerale, furaje, motorină, arende etc., când comnunicatele APIA spun de acum o lună că 96,5% din fermieri sunt plătiți?

9. Sunt neserios pentru că am ajuns la gestul extrem de a face greva foamei de două ori, o dată în fața Ministerului Agriculturii pe care îl conduceți (3 zile) și o dată în fața Guvernului din care faceți parte (7 zile). Am ajuns la acest gest extrem din cauzele prezentate anterior, dar, din păcate am ajuns la concluzia că orice Guvern a fost, este și va fi, tot așa va fi.

10. Sunt neserios pentru că din aceasta cauză, împreună cu câțiva fermieri, printre care și Costel Caraș, am hotărât (eu m-am hotărât 100%) să părăsim această țară de oameni „serioși”. Locul nostru nu este aici, nu putem face parte din neamul serioșilor.

Am luat legătura cu Suedia și Finlanda și așteptăm să vedem ce facilități avem ca investitori într-un stat de oameni „neserioși”.

 

 

 

ULTIMA ORĂ

După ce Daniel Coroamă, unul dintre fermierii aflați în greva foamei în luna august (vezi pag. 34), a declarat pentru Agroinfo.ro că medicul veterinar ar fi omis să-i identifice și să-i înregistreze tineretul bovin în baza de date a ANSVSA, motiv pentru care nu va beneficia de Sprijinul Cuplat Zootehnic, autoritatea sanitar-veterinară a efectuat un control în ferma acestuia, la data de 12.09.2016. Fermierul ne-a comunicat ulterior că în urma controlului, DSVSA Suceava l-a sancționat cu o amendă în valoare de 1500 de lei. 

Redacția Ferma a solicitat ANSVSA un răspuns oficial referitor la controlul DSVSA Suceava în ferma lui Daniel Coroamă.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 - 15 octombrie 2016

Vizualizat: 4607 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?