Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

92% din fermele din România sunt de (semi)subzistență!

Publicat: 01 aprilie 2016 - 16:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Fermele de dimensiuni mari și medii reprezintă doar 8% din exploatațiile agricole din România și gestionează aproximativ 71% din suprafața agricolă utilizată. Restul de 92% sunt ferme mici și sunt exploatate pe bază de subzistență sau de semisubzistență, au productivitate și dotare tehnică limitate, orientare spre piață redusă sau inexistentă și un nivel scăzut de cooperare sau chiar lipsă a cooperării.

Click pe poza pentru galerie!

Aceste date sunt incluse în „Raportul de țară pentru România”, publicat de Comisia Europeană pe 26 februarie 2016. Documentul a fost prezentat la București la începutul lunii martie, de către Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor Publice. Iată câteva date relevante din Raport referitoare la agricultura și mediul rural din România:
• Aproape 60% dintre beneficiarii plăților directe, care dețin 25% din totalul terenurilor arabile, au peste 60 de ani;
• Suprafața totală acoperită de infrastructura de irigații reprezintă 20% din terenul agricol utilizat, dar suprafața irigată a scăzut în ultimii ani din cauza ineficienței sistemului, a costurilor de întreținere ridicate și a condițiilor meteorologice;
• Accesul la credite este în continuare dificil, fapt ce împiedică dezvoltarea și utilizarea fondurilor UE;
• Balanța comercială cu produse agricole și alimentare a devenit pozitivă abia din 2013. În perioada 2009-2014, ponderea importurilor agricole în totalul importurilor a fost constantă, la aproximativ 9%, iar ponderea exporturilor agricole a crescut de la 8% la 11% din totalul exporturilor.

55% din locuitorii satelor sunt expuși la sărăcie!
Datele prezentate în Raportul de țară pentru România arată că zonele rurale se confruntă cu o multitudine de dificultăți legate de diversificarea locurilor de muncă, educație, sănătate, incluziune socială, infrastructura de bază, emigrație și îmbătrânirea populației:
• Agricultura, ocupația tipică în zonele rurale, reprezintă 29% din totalul locurilor de muncă din România, însă numai 5% din PIB. O mare parte din forța de muncă rurală lucrează în agricultura de subzistență sau de semisubzistență, asociată cu munca informală sau cu munca familială neplătită, cu o productivitate scăzută și cu sărăcia;
• 55% dintre locuitorii zonelor rurale sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială (în comparație cu 31% în orașele mici și suburbii și 28% în orașele mari);
• Aproximativ 80% din beneficiarii asistenței sociale trăiesc în zone rurale.

De ce nu ajung o treime din copiii de la țară în clasa a 9-a?
Decalajul dintre locuitorii din mediul rural și cel urban debutează chiar la începutul ciclului de învățământ și devine mai vizibil pe măsură ce copiii avansează în cadrul sistemului. Printre factorii care contribuie la părăsirea timpurie a școlii se numără sărăcia, munca sezonieră prestată de copii, nivelul limitat de instruire a părinților, un grad redus de accesibilitate a serviciilor de educație și infrastructura limitată:
• În perioada 2013-2014, doar 84% din copiii din satele din România cu vârsta între 3-5 ani mergeau la grădiniță (90% în zonele urbane). Tot 84% dintre copiii din mediul rural erau înscriși în învățământul primar și în cel secundar inferior (97% în zonele urbane). Elevii din zonele rurale au rate de școlarizare în învățământul profesional și tehnic mai ridicate decât cei din zonele urbane, dar lipsa unor licee agricole limitează nivelul de calificare în acest sector. Aproape unul din trei copii din zonele rurale părăsește școala înainte de clasa a noua;
• În 2013, numai 5% din tinerii din mediul rural cu vârsta între 14-24 de ani au absolvit o formă de învățământ superior (20% în zonele urbane);
• O treime din școlile rurale nu îndeplinesc cerințele sanitare, aproape jumătate nu beneficiază de alimentare corespunzătoare cu apă și o cincime dintre acestea nu sunt conectate la canalizare. Mai mult de jumătate din școlile din mediul rural nu sunt încălzite suficient!

72% din drumurile rurale sunt acoperite cu pietre și cu pământ!
Documentul, întocmit pe baza datelor furnizate de instituții din România, arată decalaje și mai mari între mediul rural și cel urban privind accesul locuitorilor la servicii de sănătate și calitatea infrastructurii:
• Doar 76% din populația din zonele rurale are asigurare de sănătate, față de 95% în zonele urbane (date din 2014, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate);
• În 2014, numai 27% din populația rurală era conectată la sistemul public de alimentare cu apă (92,7% în zonele urbane) și doar 5,3% era conectată la sistemul de canalizare (82,8% în zonele urbane). Doar 34% din gospodăriile din mediul rural aveau o toaletă în interiorul locuinței;
• Numai jumătate din toate comunele din România au acces direct la rețeaua națională de drumuri. Conform INS, drumurile rurale reprezintă 38% din toate drumurile publice. Cu toate acestea, calitatea drumurilor este mult mai scăzută în zonele rurale: aproximativ 72% sunt acoperite cu pietre și pământ, ceea ce îngreunează utilizarea lor pe timp de ploaie, și mai puțin de 10% au fost catalogate ca fiind modernizate în 2014.
Datele și analiza din Raportul de țară vor sta la baza recomandărilor privind politicile economice pe care Comisia Europeană le va emite pentru România în cursul lunii mai 2016.



Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 - 14 aprilie 2016

Vizualizat: 362 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?