Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

62 de firme româneşti la „Săptămâna Verde”

Publicat: 06 februarie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Peste 62 de companii ce activează în domeniul industriei alimentare, agriculturii şi horticulturii din ţara noastră şi-au expus produsele în standul României din cadrul Expoziţiei Internaţionale pentru Alimentaţie, Agricultură şi Horticultură “Săptămâna Verde” de la Berlin (Germania), desfăşurată în perioada 20-29 ianuarie 2012 şi la care ţara noastră a participat în acest an ca stat partener

Click pe poza pentru galerie!

Cele 62 de firme au fost prezente cu produse din carne de porc, cu gemuri, brânzeturi, miere de diverse sortimente, produse de panificaţie, conserve de legume, fructe şi ciuperci, dar şi cu artizanat din toate zonele ţării. Sectorul vitivinicol a fost reprezentat însă de un singur producător.

“Săptămâna Verde” este cea mai importantă expoziţie din lume în domeniul industriei alimentare, agriculturii şi horticulturii, la ediţia din acest fiind peste 1.600 de companii expozante din 53 de ţări, în 26 de pavilioane ce ocupă 115.000 mp. Organizatorii germani se aşteptau ca în cele 10 zile de expoziţie să intre pe porţile centrului expoziţional peste 400.000 de vizitatori.

 

Terenuri către străini: România vrea derogare până în 2020

România va cere Uniunii Europene permisiunea de a nu fi obligată să vândă teren agricol către cetăţenii străini nerezidenţi până în anul 2020, a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, într-o conferinţă de presă susţinută la “Săptămâna Verde” de la Berlin.

“România nu este pregătită la această dată pentru a deschide fondul funciar şi fondul agricol şi în acest sens vom face un demers către UE pentru a ne permite prelungirea termenului după 2016, astfel încât ţara să nu fie obligată să vândă teren agricol către nerezidenţi, aşa cum au mai făcut şi alte state.

Sigur că rămâne să vedem poziţia UE şi capacitatea noastră de negociere, dar aceasta este poziţia MADR şi a Guvernului României”, a declarat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres, precizând că România este condiţionată prin Tratatul de Aderare cu UE să înceapă din 2016 vânzarea de teren către cetăţenii nerezidenţi.

În prezent, persoanele fizice străine care vor să deţină teren în România trebuie să aibă domiciliul în ţara noastră, iar personele juridice sau asociaţii sunt obligate să aibă sediul în România.

 

Italienii au un sfert din terenul agricol deţinut de străini

Conform datelor Ministerului Agriculturii, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finalul anului 2011 se ridica la peste 700.000 ha, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a ţării. Într-un clasament al cumpărătorilor străini de teren în România, pe primele locuri se află Italia-cu 24,29% din totalul suprafeţei deţinute de străini, Germania-15,48% şi ţările arabe-9,98%.

Totodată, Ungaria deţinea 8,17%, Spania-6,22%, Austria-6,13%, Danemarca-4,52%, Grecia şi Olanda-câte 2,4% şi Turcia 0,78%.
Potrivit ministrului Agriculturii, preţurile terenurilor agricole în România oscilau anul trecut între 1.500 şi 2.500 euro/ha, ajungând însă, în zonele favorabile, chiar la 4.000-5.000 euro/ha.

 

PAC 2014: „Pârloagele ecologice” nemulţumesc fermierii

Circa 5 mil. ha de teren agricol ar rămâne necultivate la nivelul UE, din care 500.000-600.000 ha numai în Germania, dacă propunerea Comisiei Europene care prevede condiţionarea acordării subvenţiilor agricole de măsuri în favoarea mediului, printre care obligaţia de a menţine rezervoare de biodiverisitate sau elemente de peisaj pe cel puţin 7% din terenurile arabile, ar intra în vigoare din 2014, susţine Federaţia fermierilor germani DVB, care contestă puternic această măsură inclusă în proiectul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC).

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, vede însă controversele privind propunerea de a impune agricultorilor ca 7% din terenuri să fie dedicată pârloagelor ecologice ca pe o “falsă dezbatere”. “Nu ne propunem să transformăm în pârloagă 7% din terenurile care slujesc producţiei agricole”, a subliniat Cioloş.

“Vom încuraja agricultorii să menţină suprafeţe pe care până acum nu le întreţineau. Ei nu vor fi neapărat obligaţi să transforme în pârloagă parcele dedicate producţiei” dacă, de exemplu, suprafeţele împădurite de pe exploataţiile lor sunt suficiente pentru atingerea cotei de 7%, a explicat comisarul european, citat de Agerpres.

Noua Politică Agricolă Comună trebuie să intre în vigoare din 2014, iar Cioloş speră că negocierile privind reforma PAC se vor încheia la începutul lui 2013, sub preşedinţia irlandeză a UE.


Împrumut de 750 mil. lei pentru plata SAPS

Ministerul Agriculturii a primit 750 mil. lei împrumut de la Trezorerie pentru plata subvenţiilor agricole pe suprafaţă acordate din bani europeni (SAPS) pentru anul 2011. Ministrul Agriculturii promitea la sfârşitul anului trecut că toţi banii pe suprafaţă din fonduri europene vor fi plătiţi până în luna martie 2012.

Banii împrumutaţi Ministerului Agriculturii pentru plata SAPS vor fi rambursaţi de către Uniunea Europeană până la sfârşitul anului 2012. Până la sfârşitul lunii martie, Comisia Europeană va deconta suma echivalentă a 1,009 mld. euro, aferentă plăţilor din SAPS efectuate deja către agricultorii români.


APIA verifică subvenţiile primite de Interagro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va verifica legalitatea acordării subvenţiilor agricole primite din 2007 şi până în prezent de firmele grupului Interagro, deţinute de omul de afaceri Ioan Nicolae.

APIA s-a autosesizat în urma unor informaţii apărute în presă conform cărora ar exista posibile nereguli în acordarea subvenţiilor către firmele grupului Interagro, care a primit câteva milioane de euro în ultimii patru ani din fonduri FEGA şi FEADR.

 

Arad: 12.000 şoareci/hectar

Din cauza secetei, în judeţul Arad, numărul de şoareci de câmp la un hectar de cultură agricolă este de aproximativ 12.000. Cea mai afectată cultură este orzoaica, fiind compromise mai mult de jumătate din cele 1.250 ha cultivate în total în judeţ, însă nici culturile de grâu şi de orz nu au scăpat de atacul şoarecilor de câmp, fiind compromise aproximativ 16.500 ha din cele 68.100 ha cât însumează aceste culture, potrivit estimărilor Direcţiei Agricole Arad.

„Din totalul de 95.148 hectare cultivate în judeţul Arad, aproximativ 31.335 hectare sunt afectate de creşterea excesivă a numărului de rozătoare, cauza care a condus la această situaţie fiind seceta prelungită. Dacă cantităţile de precipitaţii căzute ar fi fost cele normale, acest lucru nu s-ar fi întâmplat, deoarece o mare parte din rozătoare s-ar fi înecat.

În lipsa ploilor însă, pentru a combate rozătoarele din culturile agricole, agricultorilor le rămâne soluţia folosirii unor substanţe chimice, cu amendamentul că pentru a preîntâmpina producerea altor posibile daune, aceştia trebuie să folosească numai produse recomandate de specialiştii fitosanitari, în dozajul recomandat de aceştia”, a declarat directorul executiv al DADR Arad, Ioan Mălăeş, citat de Agerpres.

 

10.000 operatori în agricultura ecologică

Numărul operatorilor activi din agricultura ecologică din România s-a triplat în 2011, ajungând la 10.000, iar creşterea subvenţiilor în acest domeniu ar putea aduce, la finele anului 2012, o dublare a agricultorilor care vor intra în sistemul de certificare ecologică.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică - Bio-România, citat de Agerpres, majoritatea celor înscrişi în agricultura ecologică sunt „fermieri mici, de subzistenţă, care deţin suprafeţe de teren de trei până la 20 hectare sau agricultori cu 3-5 vaci, 50-100 de oi sau cu 10 stupi” şi au fost motivaţi să treacă la acest sistem de valoarea subvenţiilor alocate sectorului, care au fost de cca. 3 mil. euro în 2011 şi vor ajunge la 4,5 mil. euro în 2012.

„Sumele pe care le pot primi, în funcţie de suprafaţa cultivată şi de animalele deţinute, pleacă de la 1.500 de euro şi pot ajunge şi la 6.000 euro”, a mai spus Cioceanu.

Şeful Bio-România a subliniat şi că trecerea agricultorilor de subzistenţă către agricultura ecologică a contribuit şi la majorarea suprafeţei arabile intrate în sistem ecologic cu circa 10% în 2011.

Cea mai mare exploataţie agricolă ecologică din ţară se află în judeţul Teleorman, în zona localităţii Ciolăneşti, unde pe aproximativ 2.400 ha un fermier originar din Germania cultivă în sistem ecologic grâu, floarea soarelui şi plante furajere.

 

Peste 3.800 de produse tradiţionale atestate

Aproape 3.850 de produse alimentare erau înregistrate la finalul anului 2011 în România, la nivel naţional, în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, cu aproape 1.000 mai multe decât în 2010, potrivit datelor centralizate de direcţia de specialitate din Ministerul Agriculturii.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cele mai multe produse tradiţionale înregistrate şi atestate sunt lactate-aproape 39% din total, produse din carne-peste 30%, produse de patiserie şi panificaţie-15% şi băuturi alcoolice-cca. 9%, restul fiind alte produse, precum şi legume şi fructe.

La nivelul UE însă, singurul produs alimentar românesc ce beneficiază de protecţie comunitară este Magiunul de Topoloveni, iar alte două produse româneşti au depus documentaţia la minister pentru obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi, pentru care a fost solicitată recunoaşterea de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei, pentru care a fost cerută protecţia de Denumire de Origine Protejată (DOP).


România va insista pentru taxare inversă şi la legume-fructe

Reprezentaţii Ministerului Agriculturii vor relua în acest an discuţiile cu Comisia Europeană pentru introducerea taxării inverse în sectoarele de legume-fructe şi carne, în vederea reducerii evaziunii fiscale, estimată de Ministerul Agriculturii la câteva milioane de euro „Vom relua în acest an discuţiile la Comisia Europeană pentru aplicarea taxării inverse în sectoarele de legume-fructe şi carne.

Ei sunt opozabili la astfel de proceduri, dar avem argumente că prin taxarea inversă se va reduce evaziunea estimată la câteva sute de milioane de euro. La Comisie se înţelege greu acest tip de măsură pentru că nu ştiu că evazioniştii apar pe parcusul lanţului, aduc marfa, îşi însuşesc TVA şi apoi firma se desfiinţează”, a declarat, citat de Agerpres, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, care a precizat a reluat discuţia cu Ministerul Finanţelor Publice pe acestă temă şi că va discuta şi cu comisarul european Dacian Cioloş, dar şi la Consiliul de miniştri ai Agriculturii din 23-24 ianuarie 2012.

În 2011, producţiile de legume au fost bune, însă profiturile legumicultorilor români au fost mici, din cauza preţurilor mici de vânzare şi a lipsei subvenţiilor, dar şi a epidemiei E.coli.

În prezent, legumicultorii români primesc sprijin financiar doar pentru producţia de tomate destinate procesării, valoarea ajutorului pentru anul 2011, ultimul an pentru care se acordă acest sprijin, fiind de 740 euro/ha, dacă Guvernul aprobă această sumă.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, suprafeţele cultivate cu legume în câmp şi solarii s-au redus de la 262.700 ha în 2010, la 233.100 ha în 2011, în timp ce producţia a crescut cu circa 300.000 de tone, până la 4,187 milioane tone în anul care a trecut.

 

Polonezii, cei mai mari consumatori de fructe şi legume

Polonezii sunt cei mai mari consumatori de legume şi fructe din Europa, cu un consum mediu de legume şi fructe de 577 grame/zi pe cap de locuitor, potrivit unui studiu al Consiliului european de informare în domeniul alimentar (EUFIC), efectuat în 19 ţări.

Conform studiului, citat de Agerpres, pe locul al doilea în clasamentul consumului de legume şi fructe se află italienii, cu 452 grame pe zi pe cap de locuitor. Potrivit studiului EUFIC, doar în Polonia, Germania, Austria şi Italia a fost respectată recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a consuma cel puţin 400 de grame de fructe şi legume pe zi.

Franţa se află pe locul al nouălea, cu un consum mediu de legume şi fructe de 342 de grame pe zi pe locuitor, după Ungaria, Estonia, Irlanda şi Belgia. Suedezii consumă 237 de grame pe zi pe cap de locuitor, iar cehii - 253 de grame pe zi de legume şi fructe, fiind pe penultimele locuri în acest clasament, în timp ce islandezii, care consumă doar 186 de grame de fructe şi legume pe zi, sunt pe ultimul loc.

Vizualizat: 546 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?