Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

IOAN FETEA România rămâne un model în apicultura mondială

Publicat: 04 august 2014 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pasionat încă din tinerețe de albină și de această dulce îndeletnicire - apicultura, Ioan Fetea activează în acest sector de aproape 30 de ani iar în urmă cu cinci ani a devenit președintele celei mai vechi asociații apicole din România.

Click pe poza pentru galerie!

Ferma: Cum a început dragostea pentru albinărit?

Ioan Fetea: Dragostea pentru apicultură a apărut în timpul facultății. Mi-au plăcut cursurile de apicultură pe care le-am făcut la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca. Pasiunea pentru această îndeletnicire începe cu dragostea pentru această insectă -albina. Albina este fascinantă atât prin modul ei de organizare în stup, dar și prin faptul că este singura insectă care valorifică nectarul florilor și-l face util pentru consumul uman și care altfel s-ar risipi. Pasiunea pentru apicultură înseamnă multă muncă, răbdare, perseverență, riscuri legate de factorul natural. Apicultura presupune multe riscuri și efort, să stai în ploaie, frig, vânt, pentru a putea valorifica fiecare cules de nectar, înseamnă zile întregi departe de familie, dar nimic nu se poate compara cu un miros îmbietor și cu un zumzet fascinant din diminețile de pastoral și apoi cu reușita unui cules bun.

 

Ferma: Să ne spuneți câteva cuvinte despre traseul profesional. Cum ați ajuns președintele ACA?

Ioan Fetea: Am început activitatea la Asociația Crescătorilor de Albine din România în anul 1987 ca secretar tehnic și, ulterior (după 1989), ca director la SC Apicola Bihor SRL și vicepreședinte la Filiala Județeană Bihor a Asociației Crescătorilor de Albine din România și de atunci îmi desfășor activitatea în acest sector. Am fost ales în Comitetul Director al Asociației și am fost nominalizat ca vicepreședinte o perioadă de 12 ani, iar din aprilie 2009 am fost ales Președinte, prin votul delegaților la Congresul respectiv. E o mare responsabilitate pentru tot ce a reprezentat și reprezintă această Asociație care a dezvoltat acest sector, și prin sprijinul statului român, la un nivel recunoscut atât pe plan european, dar și mondial.

 

Ferma: Care este acum locul ACA în lumea apicultorilor?

Ioan Fetea: ACA reprezintă cea mai veche asociație apicolă, înființată în 1958. ACA s-a preocupat permanent de asigurarea cadrului tehnico-organizatoric, dar și legislativ, pentru ca această îndeletnicire, această profesie să se poată dezvolta și desfășura în condiții optime. Am rămas una din cele mai active asociații apicole din Europa, cu peste 21.000 de membri, care împreună au peste 1.000.000 de familii de albine.

Preocupați de asigurarea apicultorilor cu toate cele necesare: medicamente, utilaje apicole, faguri etc., Asociația Crescătorilor de Albine din România a dezvoltat un sector de producție Complex Apicol Veceslav Harnaj, dar și un Institut de cercetare propriu - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, la nivel central, cât și filiale profesionale și societăți comerciale Apicola în toate județele țării. Pregătirea profesională a avut și are și acum un rol important în activitatea noastră, apicultorii fiind o categorie de agricultori destoinici, pasionați, bine pregătiți profesional.

 

Ferma: Anul acesta este mai prost pentru apicultori?

Ioan Fetea: 2014 reprezintă un an dificil pentru apicultură din cauza faptului că nu se vor realiza producțiile de miere scontate, ci doar 60-65% din acestea. Printre factorii responsabili ar fi seceta din anul 2013. Toamna și iarna din vestul țării nu au asigurat dezvoltarea normală și secreția de nectar la culesul de salcâm. Temperaturile ridicate din iarna trecută au dus la dezvoltarea timpurie, în vest, a familiilor de albine și la înflorirea “forțată” a salcâmului, care s-a ofilit repede și nu a dat nectar. ~n Lunca Dunării, ploile care s-au suprapus cu perioada de înflorire a salcâmului nu au permis albinelor să valorifice acest cules. Moldova nu a fost afectată și a asigurat o producție mulțumitoare la salcâm.

Rapița a asigurat culesuri mai slabe decât în anii trecuți, iar în unele zone, chiar deloc. Culesul de floarea-soarelui ne poate scoate din impas, după compromiterea a 60% la culesul de tei, și apoi culesul de la florile spontane. ~n condițiile în care cererea de miere la export se menține, au crescut și prețurile de achiziție cu până la 30% la unele sortimente și în aceste condiții se preconizează creșterea prețului mierii la raft între 10-15%, nu mai mult, dat fiind faptul că în România consumul de miere este cel mai scăzut din Europa. 

 

Ferma: România a obținut derogare pentru folosirea neonicotinoidelor. Aveți date despre eventuale efecte negative asupra albinelor prin folosirea acestor tratamente? 

Ioan Fetea: Incepând cu 1 decembrie 2013 a fost interzisă folosirea neonicotinoidelor în tratamentul semințelor. Pe noi, ca apicultori, ne-au interest în primul rând semințele de la culturile melifere: rapiță, floarea soarelui etc. Deși, din 1989 până azi, România trebuia să-și rezolve problemele de sol, referitoare la dăunătorii cărora se adresează aceste substanțe, se pare că nu ne-am făcut bine treaba și astfel s-a primit o derogare pentru a continua unele tratamente. Sigur că fără sectorul vegetal nu există albină, iar rolul acesteia în creșterea producțiilor în urma polenizării, a asigurării unui mediu curat, a biodiversității este foarte important. Efectele imediate nu se văd asupra albinelor, dar ele sunt demonstrate științific prin pierderea simțului de orientare, a mirosului, a scăderii secreției de lăptișor de matcă etc.

 

Ferma: Consumul intern de miere este relativ mic, ca sa nu spun foarte mic, față de media consumului european: ce soluții propuneți pentru ca acest consum sa crească?

Ioan Fetea: Promovarea consumului de miere ține de cultura unui popor, dar și de condițiile economice, de disponibilitățile fiecăruia. Cu toate eforturile asociației noastre de promovare a acestui produs prin târguri, expoziții, simpozioane, emisiuni radio-TV, Legea 506/2009 privind introducerea mierii în școli, alături de lapte și corn, spotul publicitar realizat de ACA, reclame, intervenții pentru reducerea TVA-ului la miere, se pare că încă mai avem multe de făcut în acest sens și cred că și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar trebui, din fond propriu de reclamă, să ne sprijine în acest sens.

 

Ferma: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă sectorul?

Ioan Fetea: Problemele cele mai importante referitoare la acest sector sunt cele ce vizează reducerea drastică a fondului melifer, introducerea în țară de culturi melifere autopolenizante, consumul scăzut de miere, protecția împotriva pesticidelor, nevoia de fonduri pentru cercetare, impozite și taxe nejustificate la mijloacele de transport specific pentru apicultură, lipsa protecției mierii de importurile extracomunitare, fărâmițarea sectorului și lipsa de dialog eficient cu factorii de decizie etc., etc.

 

Ferma: Specialiștii apicoli din România au fost aproape întotdeauna considerați printre cei mai buni din lume. Din acest punct de vedere „viitorul sună bine” sau e loc de mai mult?

Ioan Fetea: Legat de nivelul de calificare al apicultorilor români, avem profesioniști desăvârșiți, iar în ceea ce privește specialiștii, aceștia au contribuit și continuă la dezvoltarea și perfecționarea acestui sector, nu numai în România, ci și pe alte continente (America, Africa, Asia etc.). Participăm, prin acești specialiști în cercetare, la proiecte europene și mondiale, la teme de cercetare curente și la conferințe apicole cu lucrări pe întreg mapamondul. Bazele cercetării apicole de la Asociația Crescătorilor de Albine din România au fost puse de marele OM și apicultor prof.dr. Veceslav Harnaj, care a înființat în urmă cu 40 de ani Instituitul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură.

 

Ferma: Ce așteptări aveți de la clasa politică privitor la sectorul apicol?

Ioan Fetea: De la clasa politică așteptăm maturitate, colaborare și corectarea unor erori referitoare la noua Lege a apiculturii, scutirea de impozitare a mijloacelor de transport specializate pentru transportul stupilor în pastoral, reactivarea Regulamentului de stupărit pastoral, reducerea TVA-ului la miere, în perspectiva creșterii consumului de miere în România, protejarea și dezvoltarea fondului melifer, protecția albinei ca specie recunoscută ca fiind în pericol etc.

 

Ferma: In final, câteva gânduri de viitor pentru apicultori.

Ioan Fetea: Apicultura trebuie să rămână ca o activitate agricolă importantă, dat fiind rolul deosebit pe care albina îl are în păstrarea biodiversității, în creșterea producțiilor agricole ca urmare a polenizării și, nu în ultimul rând, pentru a putea oferi oamenilor minunatele produse apicole. România a fost și va mai fi un model în apicultura mondială prin tot ce înseamnă ea: albina, apicultorii profesioniști, baza materială, cercetarea, baza meliferă, producțiile de înaltă calitate. Să nu uităm că Apiterapia, un sector deosebit de important în apicultura mondială, s-a “născut” în România.

Toți acești factori, plus dragostea noastră pentru Albină ne fac să fim optimiști pentru buna perspectivă a acestui sector. Iar dictonul lui Einstein: ”Dacă albinele ar dispărea de pe Pământ, omenirea ar mai exista încă patru ani”, rămâne de mare actualitate în aceste vremuri.

Vizualizat: 597 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?