Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

2015-2020: Plăți directe Cine și câți bani va primi?

Publicat: 05 august 2014 - 07:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

România va acorda plăți directe pe suprafață până în 2020, inclusiv. Vor primi însă bani doar fermierii activi. Vor primi bani în plus tinerii fermieri, fermierii mici, precum și o parte dintre producătorii din sectorul vegetal și din cel zootehnic, prin schema de plăți cuplate.

Click pe poza pentru galerie!

Statele membre aveau obligația să notifice Comisiei Europene, până la 1 august 2014,Statele membre aveau obligația să notifice Comisiei Europene, până la 1 august 2014, opțiunile lor legate de aplicarea plăților directe în perioada 2015-2020. 

 

Cine sunt fermierii activi?

Opțiunile României, prezentate reprezentanților organizațiilor din sectorul agricol pentru dezbatere, includ acordarea de plăți directe doar fermierilor activi și excluderea de la plată a unor beneficiari care au primit subvenții până acum. Persoanele fizice care în anul de plată anterior au cumulat plăți directe ce depășesc 5.000 euro vor fi considerate fermieri activi dacă sunt cel puțin PFA, ÎI sau ÎF până la data depunerii cererii. 

„Lista neagră” cu fermieri inactivi agreată la nivel european, general valabilă în toate statele UE, cuprinde persoane fizice sau juridice care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport, terenuri destinate activităților de recreere. România va avea, în plus, o „listă neagă” proprie a entităților excluse de la plățile directe, care include și firme/companii de construcții, Regia Națională a Pădurilor, administratori de păduri private, penitenciare, UAT-uri (comune, municipii, orașe, județe). „{i noi am introdus persoane fizice sau juridice care gestionează bănci, cooperative de credit, instituții financiar nebancare, societăți de asigurare, burse de mărfuri, servicii de transport rutier, firme de construcții, CNADNR-ul, societăți de exploatare forestieră. Chiar și parohiile sunt pe lista neagră, dar aici se pot încasa în continuare subvenții pe suprafață, dacă - este o prevedere a Regulamentului european - o treime din veniturile pe care le are parohia respectivă sunt reprezentate de plățile directe”, a explicat ministrul Agriculturii, Daniel Constatin, citat de Agerpres. Acesta a precizat că respectiva listă va fi notificată Comisiei Europene, cel mai probabil, în septembrie 2014.

Reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) ar vrea să fie considerați fermieri activi doar cei care fac dovada că 80% din producție a fost fiscalizată.

Reprezentanții Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) au propus și ei criterii suplimentare pentru beneficiarii plăților directe: domiciliul, sediul social sau punctul de lucru să fie în mediul rural, să nu lase nici o parcelă nelucrată, să întabuleze tot terenul prin contract multianual de 5 ani, să nu repatrieze profitul net în țările de origine sau în țări terte, să reinvestească minim 50% din profitul net în mediul rural românesc, să nu exporte din România materie primă agricolă, să producă materie primă agricolă cu destinație agricolă sau agroalimentară. Mai mult, ca să primească plăți directe, agricultorul, administratorul societății sau șeful de fermă să aibă pregătire agronomică la nivel mediu sau superior în limba română sau curs de formare profesională nivel II în română. De asemenea, asociațiile crescătorilor de animale ar trebui obligate să respecte încărcătura minimă legală.

 

Plata redistributivă

România a optat, de asemenea, pentru acordarea plății redistributivă (din FEGA), o plată facultativă, posibil de acordat pentru primele 30 ha, indiferent de mărimea exploatației. Cuantumul acestei plăți suplimentare propus de România este de 5 euro/ha pentru primele 5 ha și cca. 45 euro/ha pentru restul de 25 ha. Pentru plata redistributivă se utilizează cca. 5,3-5,7% din plafonul național anual 2015-2020 (FEGA). MADR consideră că aplicarea plății redistributive pe două nivele și cuantumurile stabilite vor contribui la comasarea terenurilor, contribuind la constituirea de ferme peste 5 ha, fără însă a determina fărâmițarea exploatațiilor de mărime medie și mare, viabile economic, prin ieșirea unor terenuri de sub arendă.

Pentru că a optat pentru plata redistributivă, România nu va reduce plățile directe pentru partea din sumă care depășește 150.000 euro, aspect agreat cu reprezentanții fermierilor la finalul lui 2013, motivează MADR.

 

Bani transferați de la plăți directe la dezvoltare rurală, pentru micii fermieri

În ceea ce privește transferul fondurilor între piloni, în 2015, 2016 și 2017, România va transfera de la Pilonul I - Plăți directe la Pilonul II - Dezvoltare rurală  112,33 mil. euro, sumă estimată de MADR, la o primă analiză, suficientă pentru finanțarea schemei pentru mici fermieri din PNDR, astfel încât să nu fie afectate alocările PNDR pentru celelalte măsuri. 

Sumele utilizate pentru plata redistributivă și pentru transfer către Pilonul II nu depășesc 7,5% din plafoanele naționale anuale de plăți directe din FEGA, conform înțelegerii cu Asociațiile fermierilor, de la finalul anului 2013, precizează MADR.

 

Zone accepate pentru înverzire

La capitoul înverzire, pentru a primi plata pentru înverzire (din FEGA), care reprezintă 30% din plafonul național anual, beneficiarii trebuie să respecte anumite condiții: diversificarea culturilor, menținerea pășunilor permanente, prezența de zone de interes ecologic (ZIE) pe suprafața agricolă. 

Începând cu 2015, cel puțin 5% (apoi 7%) din terenul arabil al fermelor care au mai mult de 15 ha teren arabil trebuie să fie ZIE .

Lista ZIE propusă de România cuprinde terase, elemente de peisaj (garduri vii/fâșii împădurite, arbore izolat, arbori în aliniament, grup de arbori/pâlcuri arbuștive din zona de câmpie, margini de câmp, iazuri, rigole), zone tampon de-a lungul cursurilor de apă, zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție, zone împădurite (în arabil), zone cu culturi secundare sau strat vegetal, zone cu culturi fixatoare de azot. Nici terenurile lăsate pârloagă, nici benzile de hectare eligibile de-a lungul marginilor de pădure nu vor fi considerate ZIE. România va utiliza pentru calculul suprafeței ZIE factorii de conversie și de ponderare propuși în Anexa X a Regulamentului 1307/2013. Astfel, un arbore izolat cu diametrul coroanei de minimum 4 m este echivalentul a 30 mp aferenți ZIE.

 

Tinerii fermieri vor primi 23 euro/ha în plus

2% din plafonul național anual FEGA (maximum prevăzut de Reg. 1307/2013), va fi alocat pentru plata suplimentară de cca. 23 euro/ha către tinerii fermieri, care au până în 40 de ani în anul depunerii cererii și se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație ca șefi de fermă. Plata suplimentară se acordă pentru exploatații de cel mult 60 ha, pentru maxim 5 ani de la instalare. 

 

Schema pentru micii fermieri

Pentru micii fermieri, care au între 1 și 5 ha, schema de plată pentru care a optat România prevede că aceștia vor primi un cuantum al plății directe egal cu valoarea totală a plăților care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an la care acesta are dreptul, dar nu mai mult de 1.250 euro/fermă.

 

Sprijinul cuplat

România a decis să aloce între 13,708% (în 2015) și 14,996% (în 2020), din plafonul național anual FEGA, pentru acordarea de sprijin cuplat atât în sectorul vegetal, cât și în cel zootehnic.

Pentru sectorul vegetal, MADR a propus acordarea de sprijin cuplat pentru soia (325 euro/ha în 2015, în creștere anuală până la 376 euro/ha în 2020), lucernă (55-100 euro/ha), mazăre și fasole boabe pentru industrializare (180-225 euro/ha), cânepă (194-240 euro/ha), orez (450-495 euro/ha), sămânță de cartof (960-1005 euro/ha), cartofi de primăvară (700-745 euro/ha), hamei (500-545 euro/ha), sfeclă de zahăr (600-645 euro/ha), tomate pentru procesare (1.400-1.445 euro/ha), castraveți pentru procesare (500-545 euro/ha), legume din sere (6.200-6.245 euro/ha), legume din solarii (3.000-3.045 euro/ha), prune și mere pentru procesare (300-345 euro/ha) și ciuperci (100.000-100.015 euro/ha).

În sectorul zootehnic, propunerile MADR includ sprijinul pentru vaci de lapte (250 euro/cap în 2015 - 325 euro/cap în 2020), bivolițe de lapte (190-240 euro/cap, pentru maximum 100 capete/beneficiar), taurine de carne (300-375 euro/cap), femele ovine și caprine și/sau berbeci și țapi de reproducție (7-12 euro/cap) și viermi de mătase (35-39 euro/cutia de 10 grame).

 

Condiții de eligibilitate propuse pentru bovine și ovine

MADR a propus ca sprijinul cuplat pentru vaci de lapte să fie acordat pentru minim 10 și maxim 250 capete de vaci de lapte pe beneficiar, pentru femelele de maxim 8 ani, din rase specializate și mixte cuprinse stabilite de ANARZ, care au fătat cel puțin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor și au cel puțin un produs în RNE, înscrise în Registrul Genealogic al rasei cu minimum 4.500 litri lapte pe lactație. Beneficiarii plăților trebuie să aibă contract de livrare lapte pe minim 6 luni.

Sprijinul pentru taurine de carne ar urma să fie acordat pentru 10-250 capete, cu vârsta de maxim 12 ani la vaci și de 6 ani la taurii de reproducție, la data limită de depunere a cererilor, și înscriși în Registrul Genealogic.

Pentru crescătorii de ovine și caprine, MADR a propus ca sprijinul cuplat să fie acordat pentru 150-1.000 femele ovine și/sau berbeci de reproducție, respectiv 50-500 femele caprine și/sau țapi de reproducție pe beneficiar, cu vârsta de 1-8 ani la femele, respectiv 1-6 ani la berbecii/țapii de reproducție la data solicitării sprijinului, și înscrise în Registrul Genealogic.

 

Propuneri ale organizațiilor de fermieri

FCBR a propus MADR ca pe lista culturilor proteaginoase acceptate în pachetul de înverzire să fie incluse și leguminoasele perene (lucerne, trifoi, ghizdei, sparcetă), leguminoasele anuale (mazăre, fasole, soia, bobul, lintea, năutul, lupinul, măzărichea) și amestecurile de leguminoase anuale și perene cu graminee. De asemenea, ar vrea să fie acordat sprijin cuplat și pentru culturile de trifoi, mazăre boabe și furaj, cânepă și in, legume în sere (pe substrat natural, nu sintetic), nuci, afin.

FCBR a mai propus ca sprijinul cuplat să fie acordat pentru minim 5 capete de vaci în 2015 -2016, respectiv de la 10 capete, din 2017 (în corelare cu nivelul fermei mici din PNDR 2014-2020, de la 8.000 euro venit net standard), atât pentru lapte, cât și pentru carne, vârsta animalelor să fie diferită, în funcție de rasă, iar producția minimă eligibilă de lapte din RG să fie de 4.000 l în 2015-2016 și 5.000 l din 2017, în cazul sprijinului cuplat pentru vaci de lapte.

La sprijinul cuplat pentru vaca de carne ar trebui să intre și fermele care dețin rase românești (Bălțată Românească, Pinzgau etc.), dar care nu vând lapte sub nici o formă de livrare, au mai cerut reprezentanții crescătorilor de bovine din FCBR.

Nicolaie Cioranu, Romovis:Federația Romovis a propus să se țină cont și de performanță. Zona de COP, de selecție genetică, e lăsată pe dinafară total. Crescătorilor de ovine care au reușit totuși să își ducă mai departe controlul oficial, ar trebui să le recunoaștem meritul și să îi și sprijinim financiar”.

Romovis a propus, de asemenea, acordarea sprijinului cuplat diferențiat în funcție de dimensiunea exploatației, astfel încât să fie susținută creșterea numărului de exploatații de 201-500 capete (6.490 de exploatații), cu șanse de a accesa cât mai multe fonduri europene. Potrivit Romovis, la ora actuală sunt 27.583 de ferme cu 50-200 capete ovine/caprine și 1.806 exploatații cu peste 500 capete, considerate ferme comerciale. O altă propunere a fost cuplarea sprijinului de o anumită producție minimă.

Laurențiu Baciu, LAPAR:Propunerile noastre au fost multe, dar nu a fost acceptată niciuna. Consultările au fost pur formale, deci așa cum au gândit-o cei de la Minister, așa a plecat propunerea la Bruxelles. Când începe activitatea parlamentară, vom face o adresă la Comisia Europeană cu privire la modul cum au fost tratați fermierii români la consultările privind plățile directe”.

LAPAR a transmis MADR că nu este de acord nici cu plata redistributivă, nici cu transferul de bani de la plăți directe la dezvoltare rurală și că ar vrea ca vârsta maximă pentru tinerii fermieri să fie de 30 de ani. De asemenea, a propus ca soia și plantele proteaginoase să fie incluse în pachetul de înverzire, fără să mai primească plăți cuplate suplimentare. LAPAR vede ca nejustificată acordarea de sprijin cuplat pentru hamei, cânepă, sfeclă de zahăr, orez și cartofi, iar pentru legume ar agrea acordarea sprijinului cuplat cu condiția să existe și spații de depozitare și beneficiarii să facă dovada veniturilor și contribuției la bugetul de stat.

 

Citiți mai multe despre sumele propuse de MADR pentru plățile cuplate în perioada 2015-2020, precum și opiniile reprezentanților din sectorul vegetal în Revista Recolte Bogate, ediția septembrie 2014.

 

 

Vizualizat: 579 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?