Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

15 recomandări-cheie pentru PNS-ul României

Publicat: 12 februarie 2021 - 17:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Bruxelles-ul întinde o mână de ajutor statelor membre UE în elaborarea planurilor strategice din cadrul PAC. Care sunt atenționările și recomandările pentru fermierii români? 

Comisia Europeană a publicat recent pentru fiecare stat membru recomandări pentru a sprijini punerea în aplicare a PAC începând cu 2023 şi de a garanta că planurile naţionale strategice (PNS) contribuie în mod ambiţios la Pactul ecologic european. Ele se bazează pe analiza situaţiei, nevoilor şi priorităţilor pentru agricultură şi zonele rurale din fiecare stat membru UE. Aceste recomandări abordează obiectivele economice, de mediu şi sociale specifice viitoarei PAC şi, în special, ambiţia şi obiectivele în materie de biodiversitate şi ale Strategiei ”De la fermă la consumator”.
Comisia invită România ca, în Planul său strategic cu privire la PAC, să stabilească valori naţionale explicite pentru obiectivele Pactului verde, luând în considerare situaţia sa specifică, venind şi cu o serie de recomandări. Iată care sunt, în mare, acestea.

 

Pași esențiali pentru securitatea alimentară

 

1. Îmbunătăţirea viabilităţii fermelor cu venituri mai mici, în special a celor de dimensiuni reduse, cu potenţial de dezvoltare mai mare, printr-o distribuţie mai direcţionată, mai corectă şi mai eficientă a plăţilor directe, în principal prin aplicarea sprijinului redistributiv complementar pentru durabilitate.
2. Reducerea vulnerabilităţii veniturilor fermierilor faţă de factorii externi, inclusiv schimbările climatice, prin susţinerea practicilor de management agricol durabil, utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, investiţii în noi tehnologii, împăduriri, precum şi activităţi de informare, instruire şi consiliere cu privire la cele mai bune practici agricole.
3. Încurajarea diversificării producţiei agricole, prin facilitarea accesului pe pieţele de produse cu valoare adăugată ridicată şi pentru a creşte producţia de culturi proteice, în vederea creării de noi lanţuri valorice şi a optimizării oportunităţilor comerciale.
4. Îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în lanţul valoric, în special prin acordarea de sprijin pentru înfiinţarea de organizaţii de producători în cadrul măsurilor PAC.

recomandari PNS_b 

 

Protecţia mediului şi acţiuni climatice

 

5. Îmbunătăţirea gestionării nutrienţilor, precum şi a protecţiei solului şi managementul apei, prin susţinerea practicilor agricole adecvate, a tehnicilor de fertilizare (inclusiv a agriculturii de precizie), a rotaţiilor mai lungi şi mai diverse ale culturilor, a practicilor agroecologice, a investiţiilor în adăposturile de animale.
6. Prezența şi conservarea elementelor peisagistice şi introducerea lor în zonele în care acestea lipsesc şi îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor agricole şi forestiere.
7. Asigurarea de stimulente adecvate pentru întreţinerea şi conversia la agricultura ecologică.
8. Menţinerea unor niveluri scăzute de emisii de gaze cu efect de seră şi amoniac din agricultură prin sprijinirea practicilor şi sistemelor agricole adecvate (agricultura de precizie).

 

Un mediu socio-economic propice în mediul rural

 

9. Îndeplinirea obiectivelor ”Green Deal” privind riscul şi utilizarea pesticidelor prin susţinerea utilizării reduse a pesticidelor şi asigurarea implementării complete a managementului integrat al dăunătorilor.
10. Îndeplinirea obiectivelor ”Green Deal” privind substanţele antimicrobiene. Chiar dacă vânzările de antimicrobiene sunt sub media UE, România ar trebui să continue să pună în aplicare măsuri de reducere a utilizării lor în agricultură.
11. Îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de bunăstare a animalelor şi a biosecurităţii fermelor, în special în cele de porci, prin practici de management al animalelor, investiţii, instruiri şi servicii de consiliere.
12. Reducerea decalajului economic şi social dintre zonele urbane şi rurale, scăderea sărăciei în zonele rurale, cu o atenţie specifică acordată grupurilor vulnerabile, şi încetinirea procesului de depopulare rurală. Cum? Prin investiţii în infrastructura rurală, servicii, capital uman şi activităţi neagricole, procesarea primară şi secundară a produselor agricole şi antreprenoriatul social, care au potenţialul de a crea locuri de muncă, inclusiv în cadrul bioeconomiei.
13. Tinerii să aibă acces facil la finanţare şi teren, pentru instalarea și dezvoltarea de afaceri în mediul rural.

recomandari PNS 2_b 

 

Inovare şi digitalizare

 

14. Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Pactul verde al UE cu privire la internetul de mare viteză prin sprijinirea conectivităţii, din surse de finanţare complementare, în vederea accelerării competenţelor digitale din zonele rurale.
15. Investiţia într-un AKIS funcţional pentru a îmbunătăţi abilităţile profesionale şi a sprijini co-crearea de soluţii inovatoare în agricultură prin dezvoltarea unui sistem de învăţare şi formare profesională pe tot parcursul vieţii pentru fermieri. Un AKIS mai integrat ar facilita structurarea proceselor de schimb de cunoştinţe pentru a consolida impactul finanţării UE şi naţionale pentru cercetare şi inovare.

Click AICI și vezi care sunt cele 9 obiective de bază ale noii PAC și cum pot fi ele atinse!

ȚARA FERMELOR DE SUBZISTENŢĂ
Un sector agricol inteligent, rezistent şi diversificat este o provocare pentru România din cauza structurii sale agricole extrem de polarizate, susţine Comisia. „În ciuda reducerii cu o treime a numărului de ferme din ultimii zece ani, România continuă să fie ţara cu cel mai mare număr de ferme din UE. Cu toate acestea, doar un sfert primesc plăţi directe. Majoritatea sunt ferme de subzistenţă şi semisubzistenţă care produc în principal pentru consumul propriu. Sunt slab echipate şi nu sunt orientate spre piaţă. La polul opus, doar o mică parte din exploataţii sunt de dimensiuni mari, competitive şi orientate spre piaţă”, se precizează raportul CE.

un articol de
LIVIU GORDEA

Vizualizat: 722 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme de bovine Scottish Highland din România, Nicolae Ibăşfălean, vrea să-şi lichideze afacerea înființată în urmă cu 12 ani. Pare cumva greu de înţeles, însă după ce am stat de vorbă cu fermierul, am convingerea că nu prea e cale de întoarcere. Lipsa motivaţiei, înaintarea în vârstă şi mai ales faptul că îi este tot mai greu să găsească oameni de încredere care să se ocupe de activitatea din fermă l-au determinat pe cel mai cunoscut crescător de vaci Highland din judeţul Sibiu să ia foarte serios în calcul opţiunea de a renunța la efectivul de animale. Printre argumente s-ar mai putea adăuga, desigur, şi dezinteresul românilor pentru carnea de vită premium. Pentru că, până la urmă, degeaba ai un produs de calitate dacă nu îl poţi valorifica.

Un reportaj de LIVIU GORDEA

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?