Valbon
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

În livada merilor bătrâni

Publicat: 04 februarie 2017 - 16:51
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În urmă cu doisprezece ani, Alexandru Marinescu (foto) s-a hotărât să aibă livada lui, s-o exploateze așa cum învățase la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu din București și așa cum deprinsese din tainele științei horticole în anii când a lucrat, după licență, în cercetare la Stațiunea Pomicolă Bacău. Ca atare, a arendat de la proprietari din localitatea vrânceană Biliești zece hectare cu plantație de măr, din soiurile Jonathan, Golden și Starkrimson.


De la an la an, livada s-a împuținat „la trup”, progresiv, ajungând la această dată la jumătate din plantație. Cauzele acestei diminuări progresive sunt două, după aprecierea lui Alexandru Marinescu.

Problemele livezii: lipsa forței de muncă și desfacerea
„Mărul este un fruct popular, productiv, numai că, din păcate, avem unele dificultăți cu asigurarea forței de muncă. M-am confruntat cu o lipsă acută a lucrătorilor, iar când cu chiu cu vai i-am găsit în alte județe (pur și simplu i-am luat din... crâșmă!), nu numai că m-au costat și mult, dar au fost și necalificați pentru a munci în livadă. Pomicultura este o știință, ea cere disciplină, în primul rând tehnologică și apoi de organizare, de management”, a susținut Alexandru Marinescu.
Specialistul vrâncean s-a referit și la problema prețului și a desfacerii recoltei. „Mărul pentru industrializare l-am dat cu 30 de bani kilogramul, iar cel pentru consum, la 70 și 80 de bani/kg, un preț nemulțumitor. Drept urmare, costurile de producție le-am acoperit la limită. Și în pomicultură, investițiile într-un hectar de măr ajung la aproximativ zece mii de lei. Nu este o sumă mică pe care s-o recuperezi ușor!”

În livada merilor bătrâniClick pe poza pentru galerie!

Plantații în declin de producție
Alexandru Marinescu susține că în anul de producție precedent a început destul de târziu sezonul pomicol și nu a reușit să efectueze primele două tratamente cu substanțe cuprice. „Nu am reușit să ținem pasul cu schema de tratament, întrucât am preluat o suprafață de livadă destul de târziu. Astfel, am pierdut perioada optimă de protecție a plantației împotriva apariției rapănului și a făinării, boli care fac serioase pagube în plantațiile de măr. Producția a fost de 30 t/ha; nu mulțumitoare, într-adevăr, dar care ne-a permis să ne menținem pe linia de plutire din punct de vedere financiar. Ceea ce nu este deloc ușor, în condițiile unui mediu de afaceri destul de ostil și a unei piețe volatile și neconsolidate. Mai mult decât atât, plantația este îmbătrânită; având trei decenii de la înființare, se află pe o pronunțată curbă de producție descendentă. Orice tehnologie ai aplica, vârsta pomului fructifer își spune cuvântul, își arată limitele productive”, a explicat horticultorul.
Pentru anul în curs, fermierul este în discuții avansate cu proprietari pentru a prelua până la primăvară încă două hectare de livadă. De asemenea, își dorește să intensifice munca de marketing pentru a promova businessul mai intens și a valorifica într-un mod mai eficient producția de mere.

În pregătire, un proiect de un milion de euro
În activitatea sa, Alexandru Marinescu este sprijinit de soția sa, Vasilica, licențiată în horticultură. Împreună cu soția stabilește programele de protecție fitosanitară.
Livădarul are ambiții mari. “«Chiar dacă aș ști că mâine lumea s-ar destrăma în bucăți, tot mi-aș planta mărul», spunea Martin Luther King. Ei, bine, în acest an vreau să depun un proiect pe submăsura 4.1 în care intenționez «să-l plantez» pe lângă mine și pe băiatul meu, Dan Mihai Marinescu, student la Agronomie. Avem de gând să înființăm în comuna Vânători din județul Vrancea o livadă în suprafață de 15 hectare. Prin viitorul proiect vom achiziționa și utilaje specifice, vom ridica un spațiu de depozitare cu atmosferă controlată, valoarea fiind de minim șase sute de mii de euro. Iar dacă vom adăuga și o microcapacitate de prelucrarea fructelor, atunci costul se va duce spre un milion de euro. Am contactat o firmă de consultanță și vom vedea dacă proiectul nostru va trece prin furcile caudine ale birocrației!”, ne spune fermierul.
Producătorul agricol vrâncean vede viitorul în pomicultură reprezentat de ferma de familie integrată într-o structură asociativă. De aceea, livădarul Alexandru Marinescu dorește să se afilieze unei cooperative cu profil pomicol.

GUST ACRU CA DE... MERE PĂDUREȚE!
Dar ceea ce se întâmplă de ceva timp pe piața românească îți lasă în gură un gust acru ca de... mere pădurețe! Iată ce ne-a declarat Alexandru Marinescu: „Intră cantități mari de mere din Polonia și din Ungaria, care ne concurează într-un mod neloial. Pur și simpli, sparg piețele cu prețuri extrem de mici. Aceste țări, la începuturile integrării lor în Uniunea Europeană, au reușit să replanteze suprafețe extraordinar de mari în sistem intensiv și superintensiv, care le permite să obțină producții foarte bune. Apoi, ei au subvenții consistente datorită programelor naționale, care și-au găsit eficiența. Or, la noi, până acum pomicultura era în strategia guvernelor doar la nivelul unui subprogram național pomicol. De-abia acum contextul a devenit unul favorabil și pomicultura a devenit sector prioritar de dezvoltare pentru MADR. Măsurile de finanțare în exercitul financiar 2014-2020 cumulează un buget de 300 milioane euro pentru reconversie și înființare de noi exploatații pomicole”.

Alexandru Marinescu
Alexandru Marinescu are 54 de ani; în anul 1990 a absolvit Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” București, Facultatea de Agricultură. În primul an a lucrat în cercetare la Stațiunea Pomicolă Bacău, până în 1992, când „am rămas fără obiectul muncii! Terenul unității a fost retrocedat după apariția Legii Lupu și mulți agronomi și-au luat... câmpii care-ncotro!”, spune cercetătorul. O perioadă a lucrat la Agroind Focșani, a urmat valul de restructurări, apoi, din 1993 și până în 1999, Alexandru Marinescu a plecat să muncească în Italia la o seră de flori din nordul Romei. Întors în țară, și-a înființat propria firmă de distribuție inputuri pentru agricultură. Acum este livădar.

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017

 

Vizualizat: 42 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Să readucem zborul în stupina lui Mitică!

Să readucem zborul în stupina lui Mitică!

Odată ce ai avut albine, nu mai poţi trăi fără ele. “Microbul” nu te părăseşte toată viaţa, spun apicultorii. Ce te faci însă când, peste noapte, îţi vezi albinele moarte, stupii goi şi nici o putere să găseşti vinovatul?!
Necazul s-a întâmplat în comuna timişeană Gottlob. Nici bine nu au ieşit albinele la polenizat pomii abia înfloriţi, că nenorocirea s-a abătut asupra lor. Dumitru Murariu îngrijea cu pasiune şi dăruire cele 25 de familii de albine ale sale, iar în grădina lui îşi ţineau stupii şi câţiva prieteni de-ai lui. Pe 10 aprilie a.c., când şi-a vizitat stupina, Dumitru a rămas înmărmurit: albinele erau aproape toate moarte, unele agonizau tremurând. Semn de otrăvire!

Reporter: PAULA CIUPAG
Imagine: CLAUDIU BOROBEI

Cosul cu lavanda IPSO Agricultură la Agraria 2017 MEWI la Agraria 2017
Sezon agricol 2017

Cum apreciaţi startul noului sezon agricol 2017?