Valbon
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Banii divizează tagma păstorilor

Publicat: 15 aprilie 2017 - 17:01
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Lumea oierilor noștri înregistrează mai nou un val de nemulțumiri care nu mai au ca obiect în primul rând izlazurile comunale, legea vânătorii sau accesul în piețele agro-alimentare. Membrii Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine din România acuză direct autoritățile statului, cu prioritate MADR-ul, că direcționează grosul subvențiilor către anumiți fermieri privilegiați, în timp ce oierii simpli, fără „proptele” la vârf, sunt lăsați deoparte. 

Oierii sindicaliști au redactat un scurt memoriu destinat guvernului. Nu știm dacă documentul a ajuns sau nu pe masa premierului sau a ministrului Agriculturii, dar este deja în posesia noastră. Documentul are un titlu: ”Situația catastrofală a crescătorilor de oi din România”. Încă din primul paragraf suntem avertizați că ”majoritatea covârșitoare a crescătorilor de oi sunt disperați, dezamăgiți și hotărâți să renunțe la această ocupație, lichidând exploatațiile agricole”. De ce susțin oierii că au ajuns în această situație? Vina ar purta-o, stă scris în memoriu, ”politicile agricole elaborate și gestionate de către Ministerul Agriculturii în ultimii 2-3 ani”, politici care sunt ”greșite și păguboase”. În paragraful următor, autorii scrisorii pun degetul pe rană: ”Guvernul României în mod discreționar sprijină și subvenționează un număr mic de crescători, cu sume exorbitante, respectiv sute de milioane de euro”. În sprijinul acestei acuzații, proprietarii de turme invocă 1. Ajutorul de minimis acordat prin HG 638/2016, 2. Sprjinul Cuplat pentru Zootehnie, acordat în 2016 și 3. Ajutor de stat pentru efectuarea COP (Controlul Oficial al Producției), acordat tot în 2016. În cazul ultimelor două tipuri de subvenții, documentul nu mai precizează numărul HG, așa că o facem noi, pentru o informare completă a cititorilor noștri: HG 382/2016 pentru SCZ și HG 1179/2014 pentru ajutorul de stat privind COP.

Ovine

Ghiță Ciobanul, printre nemulțumiți
Despre ajutorul de minimis acordat pentru achiziționarea de berbeci și țapi de rasă am scris în paginile revistei Ferma, în baza informațiilor făcute publice de MADR. Reamintesc că au existat două HG, una emisă în timpul mandatului lui Daniel Constantin, alta în mandatul lui Achim Irimescu. O diferență notabilă între cele două acte este numărul minim de ovine pe care trebuie să-l dețină un fermier pentru a solicita ajutorul de minimis: 60 de capete, față de 150 de capete cât prevedea vechea HG. În acest fel, au reușit să cumpere berbeci de rasă și oieri cu efective sub 150 de capete.
Cu toate acestea, ajutorul de minimis a avut în continuare parte de critici. A fost pusă la îndoială calitatea berbecilor livrați cu un preț de 2500 de lei drept exemplare de rasă cu înalte calități genetice. În realitate, sună aceste acuzații, au fost vânduți berbeci bătrâni, de slabă calitate genetică. Unul dintre oierii care au lansat în spațiul public îndoieli privind calitatea animalelor înscrise în COP și RG este Gheorghe Dănulețiu, alias Ghiță Ciobanul din reclamele unei cunoscute companii multinaționale care oferă servicii GSM. Dănulețiu a afirmat că ”oile unor poienari din Delta Dunării sunt mai bune decât oile înscrise în RG”.

Protest oieri - facsimil

Piatra de moară a eligibilității
Sprijinul cuplat pentru zootehnie, mult comentatul SCZ, a întărâtat cu adevărat spiritele. O sumă uriașă a fost împărțită unui număr mic de beneficiari, din cauză că nu toată lumea îndeplinea anumite criterii de eligibilitate. Nu e de ajuns să ai oi multe, mândre și cornute ca să primești sprijinul respectiv. Trebuie să ai oile înscrise în Registrul Genealogic (RG). Așa prevede ordinul de ministru 619/2015, semnat de fostul secretar de stat în MADR, George Turtoi. Aici a fost marea provocare pentru crescătorii de animale din România. Desigur, e o exigență europeană binevenită, fiindcă stimulează preocuparea fermierilor pentru îmbunătățirea raselor, dar aplicată ca pe la noi, cu trucuri care să aducă ”banul gros” sau pur și simplu cu bâjbâieli cauzate de necunoaștere, exigența a iscat nemulțumiri. Registrele Genealogice sunt deținute de anumite asociații. Pentru Țurcană, rasa noastră reprezentativă, avem două RG, deținute de Asociația ”Păstorul” Crișana din Arad, condusă de Nicolae Cioranu, și, mai apoi, și de Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine ”Dacia” Hunedoara, condusă de Dumitru Andreșoi. Mai funcționează o asociație în Constanța pentru Merinos, una în Botoșani pentru Karakul, una în Teleorman pentru Cap Negru de Teleorman (Carabașa) plus alte câteva asociații mai mici pentru rase cu pondere redusă la nivel național.
Exceptând-o pe doamna Ruxanda Joițoiu, pe care nu o vedem și auzim decât la IndAgra, unde-și expune exemplarele de Carabașă, ceilalți șefi de asociații care dețin RG sunt prezenți mai mereu în spațiul public, cu declarații și luări de poziție sau chiar în fruntea unor proteste la București. Ei au funcții și în structuri asociative mai largi, cum ar fi federațiile. Pe lângă asociațiile care conduc RG, funcționează asociații mai mici acreditate să efectueze COP. Activează în România 50 de asociații care efectuează COP pentru ovine.

Oile cu lâna de aur
Și-au înscris oierii mițoasele în RG? Potrivit datelor furnizate de ANZ, anul trecut au figurat în scripte 505.827 exemplare. Sub 5% din numărul total de ovine din țara noastră. De ce s-au calificat atât de puține oi pentru COP și RG? Să zicem că, în primul rând, oierii noștri nu au cunoscut legislația. Aveau interesul liderii asociațiilor mari să comunice limpede și lui badea Gheorghe prevederile legale privind acordarea SCZ? Nu prea aveau interesul, fiindcă mai multe oi în COP și RG ar fi însemnat mai puțini bani pentru un animal. (În presa agricolă a fost vehiculat cuantumul de aproape 30 de euro/cap de oaie). Să acceptăm totuși că nu este așa ușor să convingi o mare masă de fermieri să aplice și să respecte prevederile legii. Neîncrederea în autorități, neîncredere alimentată deseori de anumiți lideri, după cum au interesul, definește caracterul unei bune părți din lumea crescătorilor de animale. Problema de fond rămâne: în 2016, SCZ a fost împărțit la numai 5% din oile României. Mulți oieri nu au beneficiat de acest ajutor, iar acest lucru îi nemulțumește.

Alți bani, alte acuzații
Ajutorul de stat pentru creșterea animalelor se acordă asociațiilor care dețin RG, precum și câtorva asociații care efectuează COP. În ce scop se acordă acest ajutor? Art. 1, alin. 1 din HG 1179/2014 precizează: ”Acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic, precum și costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului sau a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui”. Să amintim că HG 1179 a fost emisă în timpul mandatului lui Daniel Constantin, un bun prieten al câtorva lideri de asociații cu profil zootehnic. Ce acuză oierii sindicaliști în documentul pregătit pentru MADR? Anume că ”nu există nici un control, nu se verifică animalele, nu se fac analize, nu se face genotipare și nu se urmăresc indicatorii economici”.
Cumulate, ca șuvoaiele de apă într-un bazin, ajutoarele acordate sectorului în România ar putea îngrășa lejer conturile fermierilor bine plasați în calea banilor, având informații și relații în instituțiile statului.


CE BANI AU ÎNCASAT ASOCIAȚIILE CARE CONDUC RG?
Potrivit unor date primite de la Biroul de Presă APIA, Asociația ”Păstorul” Crișana ( RG la Țurcană ) a primit în 2015 suma de 594.778 lei, iar în 2016, suma de 864.807 lei. Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine Dacia (RG la Țurcană) a încasat 130.272 lei în 2016, primul an de funcționare. Asociația Crescătorilor de Ovine din Dobrogea (RG la Merinos) a primit 250.458 de lei în 2015 și 166.316 în 2016. ACOC Moldoovis Botoșani (RG Karakul) a încasat 80.852 lei în 2015 și în 2016 a primit suma de 271.080 lei.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 7 (190) din 15-30 aprilie 2017

Vizualizat: 111 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Sisteme de recoltat propuse de MEWI

Sisteme de recoltat propuse de MEWI

Directorul de vânzări al companiei MEWI, Leontin Coca, ne-a vorbit cu ocazia expoziţiei AgriPlanta-RomAgroTec, de la Fundulea, despre soluţiile pe care fermierii le au la dispoziţie înaintea campaniei de recoltat.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgroConcept şi-a prezentat gama de combine şi hedere Colectorul de bolovani Soluţiile NHR Agropartners înaintea secerişului
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?